"granite windows" – 4204 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
MDmurariu ioana diana
primul lucru la care m-am gandit
6 poezii, 0 proze
AVandrada vissarion
cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.
9 poezii, 0 proze
Marinciu Andreea Claudia
M-am nascut intr-un sat de langa granita. un sat de oameni prea curiosi care nu mi s-au potrivit. Acum sunt studenta la Litere, in Iasi, un oras de oameni amortiti, care parca nu mi se potrivesc. unde o fi locul meu?
1 poezii, 0 proze
MMMatei Mihaela M.
M-am născut în vara anului 1981 într-un sat nemțesc situat la granița vestică a tării. Trăind acolo primii ani de copilărie alături de bunici, am avut norocul de-a fi pentru o scurtă perioadă de timp om "normal". Școala și educația mea sunt complet irelevante și nu merită nici o atenție. La 19 ani mi-a încept "aventura" pierdutului de timp prin birouri, ședințe și între colegi de-o mediocritate dureroasă. Până la momentul de față am călătorit într-o măsură acceptabilă reușind astfel să văd câteva țări și de curând mi-am schimbat radical viața dedicandu-ma călătoriei, trăirilor și artei.
16 poezii, 0 proze
Severus Silvan
Nici viu, nici mort. Undeva la granita dintre taramuri unde gandul este suveran si ideea nerostita
1 poezii, 0 proze
MMMircea Micu
Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârșand, județul Arad, pe granița cu Ungaria. Tatăl a fost ofițer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit și și-a făcut școala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Școala Pedagogică de Învățători. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Își dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Stația locală de radio, redactor la ziarul local din Arad. În 1965, vine în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația...
9 poezii, 0 proze
Vuk Draškoviæ
S-a născut la 29 noiembrie 1946, la Meða, în Serbia, în apropiere de granița sârbo-română, într-o familie de coloniști din Herțegovina. Școala elementară a absolvit-o la Fojnica, gimnaziul, la Gacko, iar Facultatea de Drept, la Belgrad. Figură marcantă și uneori contradictorie a opoziției sârbe sub regimul lui Slobodan Miloševiæ. În 2004 este ministru de externe al Uniunii Statale Serbia și Muntenegru. În 1996, cu prilejul lansării versiunii românești a romanului „Cuțitul“ a fost oaspete al Timișoarei. A publicat până acum câteva romane de succes la public, majoritatea fiind deja traduse în limbi de circulație internațională. Dintre acestea amintim: Judecătorul Cuțitul Consulul rus Rugăciune Noaptea generalului Romanul cuțitul a fost tradus în limba română de Dușan Baiski și a fost publicat în 1995, la Editura \"Helicon\" din Timișoara.
2 poezii, 0 proze
granite windows
de Leonard Ancuta
cîteodată puternic. tragi aer în piept și te umpli de energie ca și cum ai lăsa un oraș întreg pe întuneric. cîteodată slăbit. îți miști mîna prin lumina albastră și lumina albastră trece prin palma...
Teoria muzicii bune
de Stan Cristian
Dacă stai în casă și crapi de plictiseală, nu pentru că nu știi ce ai putea să faci ca să te distrezi, ci doar din simpla realitate a dificultăților financiare, recurgi la diferite metode de a-ți...
Dracula
de Bram Stoker
Chapter 6 - Mina Murray\'s Journal 24 July. Whitby.- Lucy met me at the station, looking sweeter and lovelier than ever, and we drove up to the house at the Crescent in which they have rooms. This is...
Șeful meu
de mihai nedelcu
Șeful meu este un miracol. Existența sa nu poate fi explicată, nu poate fi negată și în nici un caz ignorată. Ființele umane au evoluat neîncetat sute de mii de ani. Apoi a apărut el. Șeful meu nu se...
Granițe
de Roman Natasa
De lumea de apoi mă despart doar niște tufișuri care zvâcnesc a viață Drumul ăsta drept Tăiat în două existențe Devine o ușă de argint deschisa pe partea dreaptă Până nu mai rămâne nimic Decât o...
Granițe de garanție
de Adrian Nicula
Medic desculț Umblă prin mlaștini tranzitorii de tragedii umane, Fără urme în timp, prototip de resurse de împlinire, Torsionat în caligrafii științifice, între semnătură și semne de întrebare...
Trasând granițe
de Carmen Sorescu
trasez granițe de la inima mea până la tine îmi e frică să număr câți sâmburi îmi vor cădea goi pe podeaua unde de obicei mă desprind de pe oase și plec prin ferestre ca un hoț până la cer să-mi...
Despre granițe
de Camelia Iuliana Radu
Despre granițe I. Dacă ar fi să îmi țes partea care lipsește aș alege un os de înger dintre cei răpuși pe câmpul de luptă de acolo bunicul s-a întors, a crescut cinci copii iar când a murit a spus că...
Coroana cu granite
de Victor Țarină
Lătratul nopții se aude vag Soarele coboară după sârma ghimpată Ce-i drept aș vrea să merg acasă Căci am obosit să stau Pe înaltul tron al psihozelor *O să plecăm și de-aici* Mă mângâie îngerul și...
hărți și granițe
de Dorian Stoilescu
hărțile nu arată certitudini. rămân importante prin selecția detaliilor. devin holograma amprentelor clienților din limuzina câștigătorilor ultimei lupte. granițele rămân cioburi de inimi, bărci...