Poezie
Trasând granițe
1 min lectură·
Mediu
trasez granițe de la inima mea până la tine
îmi e frică să număr câți sâmburi îmi vor cădea
goi pe podeaua unde de obicei mă desprind de pe oase
și plec prin ferestre ca un hoț până la cer
să-mi zidesc umbra în mâinile tale
lama de ras devine un obiect senzual
sângele meu curge veșted lângă hotar
cine s-a bizuit pe răsărit s-a înșelat
pune-mi rămășițele pe pagina ta
asta este prima lecție, ia-ți viața în pumni
și fă-o vraiște, arunc-o de la balcon,
să vezi cum urcă gâfâind pe scări, înapoi în tine
eu am naufragiat lângă o tarabă ruginită
unde cineva își vinde rația de fericire
0185324
0

sună rău, pe scurt. plus că partea cu lama ca obiect senzual, deși nu vreo găselniță sau exprimare cu efect de \"nu m-aș fi așteptat\", are un nerv drăguț în context.
iar primul vers ce reia titlul e redundant. desumflă din start.