Poezie
Coroana cu granite
variantă
1 min lectură·
Mediu
Lătratul nopții se aude vag
Soarele coboară după sârma ghimpată
Ce-i drept aș vrea să merg acasă
Căci am obosit să stau
Pe înaltul tron al psihozelor
*O să plecăm și de-aici*
Mă mângâie îngerul și țurțurii
Din barbă și din plete
Lovindu-se scot sunete gingașe
Ca de xilofon
Dar eu acum am obosit
Să port coroana cu granite negre
Să port haine din pene de corb
Și în inimă iubiri neîmplinite
Adolescenți visători
*O să plecăm și de-aici
Dar hai să recapitulăm:
Dreptatea este darul Meu către tine
Și semnul tandrei Mele bunătăți*
023.823
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Victor Țarină
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Victor Țarină. “Coroana cu granite.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/victor-tarina/poezie/14132919/coroana-cu-graniteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMDistincție acordată
LMLiviu-Ioan Muresan✓Un poem care începe neașteptat, cu un vers de excepție:”Lătratul nopții se aude vag”. O imagine hiperbolică în primele două versuri, dar realistă, perceptibilă simțurilor. Apoi blamarea, dar și minimalizarea acesteia prin excelentul și bine găsitul ”tron al psihozelor”. Strofa a doua chiar mi-a trazit simțămîntul poetic. Excepțională. Ce mai, o poezie de zile mari!
0
VȚMultumesc Liviu! Ma bucur ca te-am scos din barlog.De fapt eu ma gandeam sa sterg poezia, dar acum...
0