"emil pleacă" – 14250 rezultate
0.02 secundeMeilisearchEmil Vora
Poetul Emil Vora ( Maroiu ) s-a născut la 14 septembrie 1906 la Meriș-Broșteni, Județul Mehedinți și a murit la 17 martie 1979 la București. A studiat la Liceul „Traian” și Școala Superioară de Comerț din Turnu Severin. În anul 1929 se stabilește în București și lucrează ca funcționar la Ministerul de Finanțe între anii 1930 - 1935. În anul 1934 a absolvit Academia de Înalte Studii din București. Colaborează la revistele „Convorbiri literare”, „Curentul literar”, „Luceafărul”, „Provincia” (severineană), „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” etc. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din aprilie 1946. A obținut premiul Academiei Române în sesiunea iunie 1945 pentru volumul „Înalte vânturi” (1943). Volume de versuri: - Floare amară - 1936 - Fântânile tăcerii - 1940 - Cartea plecărilor - 1941 - Înalte vânturi - 1943 - Poarta destinului - 1969 - Nestinsa uimire - 1974 - Marea curgere - 1981
2 poezii, 0 proze
Virgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
George Popa
George Popa (1912-1973) a fost un poet ardelean din Mediaș, asociat cu grupul "tinerilor poeți ardeleni" din anii '30 (Emil Giurgiuca, George Boldea, Ion Th. Ilea, Mihai Beniuc etc.). A fost editorul revistei Lanuri (1933-1939). A nu se confunda cu poetul ieșean George Popa născut în 1923, care a scris "Laudă formei", "Orfeu și Euridice", "Spațiul poetic eminescian" etc. Opere * Plecarea spre legendă, Editura Lanuri, Mediaș, 1936 (premiată de Societatea Scriitorilor Români) * Literatura ardeleană azi, Editura Lanuri, Mediaș, 1939 * Mâhniri lângă leagăn, Colecția Retrospective lirice,Editura Minerva, București, 1972 (cu prefață de V. Fanache)
1 poezii, 0 proze
Ștefan Baciu
Ștefan Baciu (n. 29 octombrie 1918, Brașov - d. 6/7 ianuarie 1993 Honolulu) a fost un poet român din diasporă, eseist, memorialist, ziarist, critic de artă, traducător, diplomat și profesor universitar. A fost fiul lui Ioan Baciu, profesor și al Elisabetei Baciu, casnică. Cursurile liceale le urmează la liceul "Andrei Șaguna" din Brașov, avându-i ca profesori pe Emil Cioran (logică și filosofie), Octav Șuluțiu (limba franceză), Ioan Baciu - tatăl poetului (limba germană). Apoi a fost student la Drept, în București, atașat de presă la Berna, de acolo a plecat la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, ca profesor, după care s-a stabilit în insulele Hawaii, la Honolulu. Debutează în anul 1933 în revista "Răboj" cu poezia "Eu", care îi apare tradusă în limba germană în revista Klingsor, în același an. Pentru volumul său de debut "Poemele poetului tânar" primește în anul 1935, la vârsta de 17 ani, "Premiul scriitorilor tineri" al "Fundațiilor regale". Activitatea literară din țară din țară Între...
18 poezii, 0 proze
Dinu Flămând
Dinu Flamand (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud) este un poet, eseist și jurnalist francez, originar din România. Este de asemenea un traducător inspirat din literatura franceză, spaniolă, italiană și portugheză, precum și comentator politic al actualității în presa românească și în cea internațională. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat in diverse redacții de ziare si reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la Centrala cartii pentru ca a refuzat sa participe la acțiunea de epurare ideologica a cărților (a făcut o prezentare favorabilă volumului de poezii Marea conjugare de Nina Cassian.[1] În anii 80 pleacă din țară și se refugiază în exil la Paris, de unde denunță, in presa scrisă și in emisiuni radiofonice, regimul de opresiune din România. Locuiește de atunci în...
18 poezii, 0 proze
Ioan I. Mirea
Ioan I. Mirea (1912-1987) Studii de medicină la București. Medic chirurg la Spitalul Brâncovenesc din capitală (1939-1941). Debutează cu placheta Dus cu morții. Poem, București, 1939. Pictează și organizează expoziții personale. Pleacă din România în 1965, ca invitat al lui Giuseppe Ungaretti, pentru a expune tablouri la Veneția și la Roma. În exil colaborează cu versuri și articole în „Revista Scriitorilor Români”, „Drum”, „Micron” etc. În 1972 publică, la Madrid, volumul de versuri Calea pietrelor. (extras din ant. Poezia românească din exil, ICR, Buc., 2006, antologie de Liliana Corobca)
1 poezii, 0 proze
Emil
17 poezii, 0 proze
emil
1 poezii, 0 proze
Emil Brumaru
Emil Brumaru (n. 25 decembrie 1939, Bahmutea, Basarabia) este un scriitor și poet contemporan român. Fiul lui Grigore Brumaru, funcționar CFR, și al Elisabetei, învățătoare. Urmează Liceul Național (absolvit în 1955), Facultatea de Medicină din Iași (1963). Devine medic la Dolhasca (1963-1975), din 1975 renunță la medicină pentru a se dedica exclusiv scrisului. Apreciat în egală masură atât de critica literară, cât și de publicul larg, reușește să impresioneze și prin personalitatea sa non-conformistă. Are rubrici în România literară, Ziarul de Iași și în Suplimentul de cultură, a scris în revista Plai cu boi, dă interviuri în revistele mondene, participă la discuții pe Internet. Debut cu poezii în revista Luceafărul, debut editorial cu două volume, ambele publicate în 1970, Versuri și Detectivul Arthur. Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franța, Anglia. Scrieri Versuri, 1970 Detectivul Arthur, 1970 Julien Ospitalierul, 1974 Cîntece naive, 1976 Adio,...
132 poezii, 0 proze
Emil Tudorache
Un maltrator de cuvinte, care simte nevoia să scrie (de la 10 ani) și nu știe ce scrie (nici la 25). Trecător printr-o facultate de jurnalistică și un master de comunicare (evident, la SNSPA), actualemente făuritor de site-uri. Atins de șansă la finele anului 2002 când am debutat în revista Convorbiri literare, recidivând în 2003 și 2004, de data asta, și în săptămânalul U.S.R.-ului din ziarul Ziua, ca apoi, epuizat, să iau o scurtă pauză de vreo 2 ani. Devenit membru cu acte în regulă al comunității poezie.ro (așa se numea pe vremea mea) la începutul anului 2002, martor la propria-mi metamorfoză de la simplu membru la tânără nesperată speranță apoi instigator la revoltă și mai apoi martir-dezertor iar la final anonim la -10 nivel, am căzut în capcana de a crede că această comunitate poate fi prima mișcare literară virtuală pentru care poezia transcede granițele cuvântului. Nostalgic după era mea, acum aproape dispărută, cu prieteni câștigați datorită acestei comunități cu care am...
104 poezii, 0 proze
emil pleacă
de emilian valeriu pal
draga mea ai găsit aseară un bilet în care se spunea că omul care s-a pișat pe lîngă budă să spele pe jos n-am fost eu probabil sunt în tren și sunt beat habar n-am unde mă duc spre iad spre rai spre...
arca lui emil
de emilian valeriu pal
într-o noapte mi s-a arătat dumnezeu în vis mi-a spus de mîine voi face oamenii să tacă tu ia ce ai mai scump plus ceva animale suie-te într-un om și așteaptă un semn de la mine cînd apa a ajuns în...
Ioan Lăpușneanu - „Emil Rebreanu eroul de la Ghimeș-Făget”
de Paul Pietraru
Nici solicitarea adresată tatălui său pentru obținerea unui atestat de pauperitate și a unui consimțământ pentru continuarea studiilor în București nu primește răspuns, iar în aceste condiții, Emil...
Metamorfoză
de Gabar Emil Danut
In memoriam Franz Kafka Zbor pe sub cer în umbre slute, De tâmple mi s-agață visuri, Lumini țâșnesc din găuri mute Și-n urma lor se strâng abisuri. Se pleacă bezna spre pământuri Și geme din rărunchi...
Nămolari pe lac iarna și vara
de Catalin P
Cinci oameni pleacă pe Techirghiol la fiecare răsărit al soarelui, pe frig sau pe căldură, vara și iarna. Strâng nămol negru de pe fundul lacului, comoara șefului Rică, cu două barci: un lighean...
O clipă doar, rămâi, iubito…
de Emil Judea
Acu când îți transmit un gând În gând, flori și frunze cad pe rând. Zgribulit, unde ești Soare, acum? Unde ești prieten bun! Viersul întortochiat, de acu, Doar în tine am sprijin acum… Să nu-mi fie...
amurgul gândurilor (I)
de Emil Cioran
emil cioran – amurgul gândurilor – editura humanitas, 2006 ~~~ poți spune ușor că universul n-are niciun rost nimeni nu se va supăra – dar afirmă același lucru despre un individ oarecare; el va...
Meduza
de Emil Judea
Sunt singur într-o cameră Pe pat, într-o garsonieră. Spre iubita ce mi-a fost dat Să o cunosc și să o iubesc, Cu adevărat o îndrăgesc. Ea, vai, nu-i aici… După ea sufletul îmi plânge, Adeseori. Vino...
Destin
de Gabar Emil Danut
O pasăre neagră, în noapte, mă arde cu smoală, Și-un țipăt lovește cu ciocul în chipuri cioplite, Iar umbre se șterg de podele în temnița goală, Și lanțuri s-aruncă lihnite, în vise cumplite. Un drum...
Tu, minte, mă iartă!
de Gabar Emil Danut
„Þine-ți mintea în iad și nu deznădăjdui” Plecat-am de-acasă, departe-n surghiun, Departe de-o lume căzută-n păcat, O lume-n credință că hrana-i în tun, Plecat-am să mor, să mor împăcat. Mă prind și...
