"cum barca strivește a lacului față" – 20352 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
DCDimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
cheregi raluca
scoala generala si gimnaziala la scoala generala nr 2 din motru, nu am intreprins nici o activitate care sa demonstreze vreo calitate intru-cat timiditatea ma tintuia intr-o banca de clasa. citirea unor carti intr-o vacanta mare cred ca m-a trezit, mi-a trezit gandirea. liceul la colegiul national george cosbuc, cls11. orele de romana in care profesoare imi spunea uneori:am vazut ca esti mai diferita, imi place cum gandesti; iar alteori: ce lenesa esti. nu am realizari in domeniul literaturii doar o participare la concursul marin sorescu de la valcea anul 2006. nimic nu e nou sub soare, universul este insa mare, din negura iese mereu ceva nou.
1 poezii, 0 proze
OCOtilia Cazimir
Otilia Cazimir (n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neamț - d. 8 iunie 1967, Iași) este pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu, cunoscută și ca autoarea unor versuri pentru copii. Acest pseudonim i-a fost ales de către scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu. Scriitoarei nu i-a plăcut noul nume după cum spune: "Dați-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani că numele acesta, pe care totuși l-am purtat cu cinste, nu mi-a plăcut niciodată. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi pe care am întâlnit-o în viață - fetița cu care am stat în bancă în clasa primară - era proastă, grasă și buboasă...". Era cel de-al cincilea copil al învățătorului Gheorghe Gavrilescu. Și-a petrecut copilăria în satul natal și a început să scrie poezii de când era mică. A urmat cursurile liceale și universitare la Iași, oraș în care și-a petrecut întreaga viață. A debutat în anul 1912 în revistă "Viața românească", în care își va...
26 poezii, 0 proze
BDBalan Florentina Daniela
M-am nascut in Buzau, un orasel mic si prietenos, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea...desi daca merg acum acolo, chiar si o saptamana sa ma plimb zilnic pe strazile orasului, este posibil sa nu mai recunosc nici jumatate din oamenii pe langa care voi trece. Am fost (...si cred ca inca mai sunt)..un copil romantic...visator..cu suflet de artist..care din pacate in prezent este prins in mrejele cotidianului artificial si superficial care ne conduce viata prin prisma banilor (sau a nevoii de bani)... Recunosc ca de multe ori uit cum sunt cu adevarat,..si devin un robot economic, o unealta a societatii...insa in momentele cand ma regasesc...incerc sa scot ce e mai frumos din suflet si sa exprim iubirea prin arta...poezie...fotografie...rareori desen... Sunt in Bucuresti deja de 6 ani...nu imi dau seama cand a trecut timpul...lucrez la o banca cu nume...visez la ziua cand o sa traiesc cu adevarat din iubire, pentru iubire, iubind...arta...
5 poezii, 0 proze
MSMiclăuș Silvestru
Scurtă biografie Născut în satul Bijghir (numit și Satu-Nou, când și când) lângă orașul Bacău, în data de 20.10.1959. Primii ani au fost petrecuți în sânul familiei, cu puține zile rezervate pentru grădiniță. Plastilina pârâului era mult mai plăcută, cu miros natural, de mâl adevărat, materie primă pentru puțina fantezie ce o puteam avea la acea vârstă. Școala primară din satul natal, am frecventat-o între anii 1966 - 1970, în rândul al treilea... nu la geam; toți cei patru ani doar în a doua bancă. Din 1970 până în 1974, am urmat clasele gimnaziale la Școala generală nr 18 din Bacău precum și cursurile la Școala de muzică, instrument fagot. Apoi au urmat anii liceali la Liceul de Muzică George Apostu, Bacău, finalizați cu obținerea Diplomei de Bacalaureat. În toamna aceluiași an am fost încorporat, pentru serviciul militar obligatoriu, cum era la acea vreme... Bunici: - din partea tatălui, Ianoș și Marghita Miclăuș - din partea mamei, Gherghel și Magda Gheghici Nu am lucrări literare...
2783 poezii, 0 proze
Ciu Radu
Cum trece timpul......daca as putea sa stau pe loc, poate ca lacrimile ar inceta sa curga si as putea sa uit cat de albastru arata cerul in seara asta.
47 poezii, 0 proze
VSVartolomei Simona
Cum mai trece timpul....26 de ani (intre timp m-am si maritat)....si lucrurile incep sa capete forma...cuvintele incep sa capete forma....sufletul insusi ia forma universului.E bine.Astazi, doar astazi, e bine.
47 poezii, 0 proze
Nicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
IIoana
Cum să fac să nu-mi iasă nimic complicat sau simplu?!Sunt un om mai mult decat normal, uneori prea normal.Acest lucru se poate observa atunci cand ma asez incomod intr-un fotoliu, si ma apuc sa citesc; atunci cand ma chinui sa prind ceva bun la tv, cand imi e frica de mine mai mult decat ar trebui...etc Imi e frica sa imbatranesc, as prefera sa sar direct la moarte, sa nu prind perioada in care ma vor napadi durerile si gandurile pesimiste. Din cauza simplitatii mele absurde, imi place sa cred ca nu am nimic iesit din comun.Doar alte pasiuni si anume: calatoriile, cititul, scrisul si muzica.
1 poezii, 0 proze
cum barca strivește a lacului față
de Ovidiu Oana
cum vântul cu norii brăzdează seninul, cum barca strivește a lacului față, așa mi-e privirea sluțită de chinuri, ca zarea tăcută, ascunsă sub ceață. și numai când glasu-ți se-aude șoptit se năruie...
Haiku și tanka
de Marian Nicolae TOMI
* ceaiul dă în foc - the tea is boiling - cu ochii pierduți pe câmp the eyes lost on the field închizând geamul closing the window * privind un lemn uscat – looking at a dry log - înflorind fără...
unu și jumătate
de Vasile Munteanu
aproape am murit pe băncile din parcuri nu îmi aduc aminte de oameni chiar nimic o robă grea de stele-mi strivește omoplații mă sprijin în cuvinte dar nu mă mai ridic doar scriu țesuturi viu întors...
Inițiere
de cristian balint
INTRODUCERE „... Și cu mine cum rămâne Învățatule?” „Tu... pleacă făptură căci fiara din mine-o stârnești. Mai bine ai fi Plâns până-n moarte decât să-mi trădez Dumnezeul.” I Plecat dintre hrubele...
corturarii vămii vechi
de Vasile Munteanu
în colonia pinguinilor fără de coadă urmele în nisip dau de gol nu se șterg lângă mal meduza se usucă la soare drumul său sfârșind totdeauna întreg mai aproape de oameni e o briză fierbinte siluind...
Nostalgii regăsite în Herăstrău
de Cristian Neagu
Parcurg prin nostalgii marginea de lac, Te-aud râzând, dar nimeni nu-i cu mine Și iată cum m-așez pe bancă resemnat, Înecându-mă-ntr-un cântec, compus pentru tine. Miroase-a tămâie de noi, miroase-a...
X
de corina dragomir
Minute în șir nu-mi arde de nimic serios Lumea se place. Lumea se ia. Mariaje Cu jurăminte, abureală și împerechere Lumea nu se mai place. Cuplul ucide Colegii de la școală îmi suplinesc orele Se...
EPIGRAMA 47
de Laurentiu Ghita
Abecedarul E o carte care, nu știu, zău, cum face Însă modelează firile integre, Fiindcă umple câmpuri albe și opace Cu oi cunoscute, dintr-o dată negre. Arbitrul După cum știe fiecare, La orice...
Restituiri la o aniversare
de Gabriela Petrache
Mae Stanescu inventasei un fel de tăcere un pian cu inimi multiforme peste care cerul ningea cu splendoare atingeri înflorind ferestre închise sub pleoape eliberînd cîntecului păsări drumuri...