Cum trece timpul......daca as putea sa stau pe loc, poate ca lacrimile ar inceta sa curga si as putea sa uit cat de albastru arata cerul in seara asta.
Miros de toamna,
a mai trecut un an,
sperante desartate in timp,
de imprumut,
ca sa respir, din nou,
vise mucegaite
pe altarul putrezit,
al unui vechi cosmar.
Ma doare capul de uitare,
de fum de disperare,
te strig si ma aud si eu chemat
de departe,
Dor de tine am pre mult,
nu am somn si azi nu pot sa te ascult
cred ca ultimul cuvant ce l-ai
A trecut timpul, iubito,
A venit toamna dupa anotipurile noastre,
Ai invatat sa minti
Dar inca te iubesc.
A trecut martie,
Cu martisorul de la mana ta,
Cu buzele inca straine imbratisate
Si
Mereu inspir, mai mult decat pot respira
Ma sufoc in cearsafuri ude.
Si inca nu am plans,
In seara asta...
Dragoste si aer,
Imi alimenteaza un foc flamand,
De fraze neterminate,
Si ruguri
Intuneric, valuri de vant
Bat in geam, suiera…vorbesc…
Trosneste un nuc, batran
Afara nu e luna.
Acelasi geam deschis,
Acelasi suierat si acelasi nuc…,
Intuneric bocna, vai…
Dor ochii de
S-a stins lumina
Ochii-ti tristim, ascunzi in intuneric
Tu esti singura care existi in visul meu
Noptatic
Ai uitat sa ma vezi,
Pe chip ai stigmele durerii,
Cu palme umezi de lacrimi
Ma cauti
Iubesti cateodata?, intreb,
Si imi raspund tot eu, lumea tace,
Da iubesc cateodata, am iubit…
Chiar azi pe cineva, si m-am urat pe mine.
Lumea tace, si tot eu imi spun,
Ca am voce de carioca
Picaturi… de frunze atarnate,
In ciob de apa clar…
Doua secunde jumatate,
Imi fac altar.
Dintr-o poza vremuita,
Unde doar tu ai incaput,
O poza sluta,
Fara inceput.
Arde incet,
Nu e lumina,
Mi-ai dat odata o lumanare
Dar e stinsa
M-am taiat intr-un ciob,
Undeva la obraz
Incercand sa ma rad,
Cu lumanarea stinsa
Pic, a fost ecoul
unei picaturi din mine
Ma
Ma cheama codrul, murmurand din frunze,
Sa ma mai plimb odata prin parul tau.
Sa plang cu tine,
Pe covorul caramiziu de frunze moarte.
Tu plangi atat de frumos,
Ca o sa uitam de frunzele
Intotdeauna am scris lucruri pe care le-am simtit. Tot ce pot sa simt acum este un abandon in care nu ma mai pot refugia nici macar in poezie. Am ajuns in acel punct prin care trec atatia in care
Cateodata imi spui,
Ca numai vantul te-a adus,
Eu te rog sa visezi…
Iar tu nu-mi dai nici un raspuns.
Cateodata strigai,
“Locul meu nu este azi in rai”,
Poti sa vezi un viitor,
In
Ceasul merge catre agonie, pe perete,
Alb ca varul isi alearga limbile, obosit
Pe fereastra stropi de ploaie cad tacit,
Nu e nimeni pe alee….
Bate vantul… se vede atat de bine,
Miscand,
Flacara albastra,
Focul rosu miscator,
Ard totul in drumul lor…
Urmele dor…
Cenusa calda si uscata,
Negrul cenusiu… cu sau fara pata,
Ma acopera acum tot,
Sa ies, nu vreau… nu
Am sa te-nvat sa plangi,
Sa suferi, si sa tremuri…
O sa ajungi sa plangi…
Doar pentru ca nu sunt acolo…
O sa inveti sa ma iubesti…
Asa cum numai tu ai putea sa o faci…
Adormita intre petalele
Cateodata gresesc, cam des,
Se intampla… e trecator,
Sa fiu mai rau ca un vis urat,
Sau cam iscoditor.
Se intampla sa gresesc
Mai rau decat oricine,
Mai ales in privinta ta,
Cateodata nu ma
Iti ating pielea alba,
Si obrazul ca de marmura,
Te-nfiori nemiscata,
Ca o coala de hartie.
Ard degetele, incatusate
Imbratisandu-te in nemiscare,
O lacrima mai curge..
Pe formele-mpietrite
Se cufunda norii, in aer
Si nu-l mai pot respira,
Se ascute pe undeva un spin de trandafir,
Se aude caderea fiecarei petale,
Si fiecare cade, undeva unde nu o pot ajunge
Undeva unde nu pot
Am incercat sa ma trezesc,
Dar dimineata a fost doar un alt vis,
Am incercat sa te chem cand nu aveam voce,
Si mi-am auzit ecoul in fiecare colt al mintii.
Am incercat sa ma ridic, sa
Lumina a disparut din ochii ei
Si sufletul nu ii mai poarta umbra,
Ceasul ce deunazii batea a stat…
Tacerea-I este sumbra…
Sub ochii mei, e tot mai rece…,
Nu pot oprii ce se petrece,
Caldura
Simt…. Un timp ce ar putea sa vina
Cand versul meu ar fi
Doar cenusa si tarana,
Este singurul drum catre o cadere libera
Imi este teama….
Ca am avut dreptate dintotdeauna
Singura cale sa
Toate frunzele cad,
Fiecare la vremea sa…
Vreme care e atat de departe de tine…
Nu plange, fiule…
Toate frunzele cad,
Asa cade si frunza ta
A inceput sa cada,
Inca decand ai zarit-o prima