Poezie
corturarii vămii vechi
(roșimanii)
2 min lectură·
Mediu
în colonia pinguinilor fără de coadă
urmele în nisip dau de gol
nu se șterg
lângă mal meduza se usucă la soare
drumul său sfârșind totdeauna întreg
mai aproape
de oameni e o briză fierbinte
siluind pereții plini de vomă
și kitsch
mânuind soarele
cum strivești orice muscă
să îi șterg de pe plajă biciuindu-i
din plici
saturați în acord nehomeric de muzici
scriptuite din unghii vidanjate din gât
eu chiar marea aș trage-o
cum tragi apa la budă
să înec fără sunet gustul lor de urât
ca pilat apoi m-aș spăla pe picioare
înainte s-adoarmă în cearșaf
ca un prunc
și aș face chiar broasca dându-i lunii
de treabă
țopăind peste valuri răsăritul ei lung
[…]
din harul meu pentru maimuța voastră
ce-și spală curul roșu-n pontul euxin
las pescărușii venele să-mi soarbă
sunt zilierul pâinilor trucate vin
desculț prin porturi ca o mâzgă rea
a celor mulți a celor hamaliți
vă modelez copii din mâl și apă
când n-oi mai fi voi idoli să-i numiți
și peste mâini vă dau tânijnd argintul
căci ați ascuns sub pleoapă ochiul-drac
și vestul l-ați urcat orbește-n barcă
să fiți bolnavii țării fără leac
urlați în schimb cât se deschide gura
că: se cuvine! statul să ne dea!
eu vă doresc: decât să sece marea
mai bine neamul dracul să vi-l ia!
iar curul vostru roșu și pigmeu
să-l bălăciți în publice de smoală
să fiți aievea ceea ce iubiți
când vieții se va ține socoteală
023.734
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 244
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 45
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “corturarii vămii vechi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/199863/corturarii-vamii-vechiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMlatina e o limbă moartă... cine-o râde și-o vorbi... e ulcior cu toartă :).
totdeauna bucuros de expresiva tăcere-ți.
totdeauna bucuros de expresiva tăcere-ți.
0
cu Romulus și Remus învrăjbiți
de-orânduiri făcute-n bășcălie
de scribi perverși la zece mâini corciți
,,și peste mâini vă dau tânijnd argintul
căci ați ascuns sub pleoapă ochiul-drac
și vestul l-ați urcat orbește-n barcă
să fiți bolnavii țării fără leac\'\'
nu vorbesc, doar trec si citesc
Lory