Căutare

Candva sudenta la litere in Cluj-Napoca, in Spania timp de aproape cinci ani, acum in Romania.Scriu si cant..Majoritatea poeziilor publicate pe acest site sunt si cantece care pot fi ascultate pe www.resursecrestine.ro sau www.youtube.com.Mi s-a publicat gratie editurii Scriptum un prim volum de poezii "Stropi de lumina" si pe data de 09.09 2010 va avea loc lansarea celui de-al doilea volum de poezii" Lumina de pe munte" sub egida Editurii Dacia, la Biblioteca judeteana "Octavian Goga din Cluj Napoca, orele 17 Sanja Tiberian este numele meu real. adresa mea de mail s-a schimbat sanjacristeatiberian@yahoo.com

92 poezii, 0 proze

Stefan Radu Musat

ștefan radu mușat, colaborează cu majoritatea revistelor literare din țară, semnând mai multe antologii literare. Unele la care a participat au fost destinate celui mai pretențios cititor - copilul: „Comori de Vise” (Poveşti, povestiri, amintiri), Ed. Armonii Culturale, 2012; Castelul Fermecat, Salonul Castelul Fermecat – Republica Moldova, 2013. Antologie de versuri "Să nu-l uităm” Satu-Mare, ed. Inspirescu-2014. Două volume închinate poetului Adrian Păunescu, proiect cultural desfășurat în cadrul Asociației Scriitorilor Academus - București. Planeta poveștilor - Antologie de literatură pentru copii, Ed. Universitară București, 2021. O serie de poeme evidențiate în cenaclu Atheneum – Canada, publicate în revista cu același nume, publicație culturală a românilor din Canada. Fișă de autor în volumul Istoria literaturii scriitorilor români postrevoluționari 1990-2010*(Addenda) Editura Socrate, Craiova - 2011. Premiul aniversar al Asociației Scriitorilor Academus pentru autenticitatea,...

13 poezii, 0 proze

Mihai Beniuc

Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad - d. 24 iunie 1988) a fost un poet, prozator și psiholog român. Este fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară între 1921-1927 din Arad, unde îl are ca profesor de literatură pe profesorul Alexandru T. Stamatiad. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al doilea război mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943), privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă. Adevărata sa carieră literară începe...

16 poezii, 0 proze

Anthony de Melo

Selecțiune din opere: - Înțelepciunea broaștei - culegere de anecdote; - Cântecul păsării - culegere de povestiri pentrru oameni de toate credințele dar și pentru atei; - Absurdități la minut - anecdote în limbaj criptic; - Înțelepciune la minut - anecdote și povestioare pentru suflete deschise.

1 poezii, 0 proze

T.S. Eliot

Thomas Stearns Eliot (26 septembrie 1888 – 4 ianuarie 1965) a fost poet anglo-american, dramaturg, critic literar. S-a născut în St.Louis, Missouri și a fost mezinul răsfățat al unei familii cu 7 copii. Mama sa, profesoară și poetă aspirantă, este cea care îi face cunoștința cu poezia. În 1910, Eliot își încheie studiile de filozofie la Harvard, deși frecventează cursurile numai selectiv. Petrece un an la Paris unde scrie Cântecul lui Alfred Prufrock, poemul care îi aduce consacrarea. Aici va frecventa cursurile universității din Sorbona, iar în Anglia va studia și la Oxford. În 1914, pleacă în Anglia cu o bursă de studii. O întâlnește aici pe Vivienne Haigh-Wood, guvernantă, dansatoare și morfinomană. În ciuda protestelor familiei, Eliot se căsătorește cu ea. După moartea tatălui său, în 1919, suferă o cădere nervoasă. În timpul recuperării scrie poemul Țara pustie, devenit simbolul generației postbelice, generație deziluzionată și debusolată, și totodată piatră de temelie a poeziei...

26 poezii, 0 proze

Bivol Vasile

Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...

0 poezii, 0 proze

Adriana Marilena Stroilescu

Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...

221 poezii, 0 proze

Mihai Codreanu

Mihai Codreanu (n. 25 iulie 1876, Iași - d. 23 octombrie 1957, Iași) a fost un poet român, membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost director la Teatrul Național din Iași (1919-1923); profesor și rector (1933-1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași; director la revista "Însemnări ieșene". Debutează în lumea literară cu versuri în "Lumea ilustrată" (1891). Volumele sale de poezii sunt: "Diafane" (1901), "Din când în când" (1903), "Statui" (1914), "Cântecul deșertăciunii" (1921), "Turnul din fildeș" (1929), "Statui. Sonete și evadări din sonet" (1939). Este cel mai prolific sonetist român.

24 poezii, 0 proze

Stanica Ilie Viorel

Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am aflat...jeleau), mama mea era obosită de ziua de ieri și de altele.Moașa și-a sters nasul cu mâneca halatului și mi-a zâmbit ca și când ar fi spus :- o să vezi tu! Am rămas de atunci pe aci, mereu pentru încă o zi. Poate cât să am timp să mă nasc. *** actualizare, azi 24.07.2024: n-am publicat nimic, dar, de curând, am avut curajul (tupeul) să dau la tipar două volume, în parteneriat cu editura Ecou Transilvan- Cluj Napoca. folosind link-ul de mai jos puteți viziona filmul prezentării cărților https://m.youtube.com/watch?v=QEmfnHMiM9U&t=1561s *** e-mail: siwdem@yahoo.com *** actualizare, azi 08.08.2024 am debutat într-un volum colectiv, alături de autorii: Anica Andrei-Fraschin, Ottilia Ardeleanu, Valeriu Barbu, Mihaela Marinela Chițac,...

1052 poezii, 0 proze

Dana Banu

Dana Banu s-a născut la 16 martie 1970. A debutat cu poezie în anul 1984, în revista Astra. Este poet, prozator, scenarist și călător literar. De-a lungul timpului a publicat în nenumărate reviste și antologii din țară și din străinătate. A semnat cu acest nume de autor volumele de poezie: Poezii din țara lui Elian, 2007; Cântecul samovarelor, 2011; și lumea cinema paradis, 2013; Luna și Îmblânzitoarea de oameni, 2015; Cartea singurătății, 2017; Insomnii orientale, 2023. Tot cu acest nume a semnat și volumele de proză: Orașul părăsit, 2000; Ferestre, 2021; O după-amiază cu Miller și Kerouac și alte povestiri, 2022; Lumea exotică a Salmei Metivet, 2024.

483 poezii, 0 proze

cântecul celui fără nume

de Cristina-Monica Moldoveanu

tu nu ai niciun sens nici sus nici jos nici interzis poate vorbele tale in-ter-mi-ten-te precum drumurile fără sens din copilărie cât e hăul sângelui tău toate nu au nici răsărit nici apus mi-ar fi...

CANTECUL IMORALITATII

de Elisabeta Branoiu

\"Fraze alese pentru folos sufletesc\" 1. \"A muncii\" este a-L adora pe Dumnezeu! El este Iubire, Dumnezeu este Nectar, Dumnezeu este Hrană; nici o umbră de egoism, toate izvorăsc dintr-o inimă...

ProzăAtelier

Cântecul Ielelor

de Galoiu Marian

Ielele sunt făpturi feminine supranaturale din mitologia românească, foarte răspândite în superstițiile de pe meleagurile noastre. Ielele apar ca pe niște fecioare zănatice, cu mare forță de seducție...

ProzăAtelier

focul în-cântării-de-sine

de Vasile Munteanu

cântecul este sufletul creatorilor născuți pântecul armoniei jucându-se cu sine cel-veșnic-singur este numele lui primordial răzvrătindu-se egoistei încremenirii materne el trece prin joc...

Am emoții, Mihai!

de corui mihai george

Am emoții, Mihai! Gândul va folosi orice truc de sub soare ca să dea inerție propriei sale continuități. În fața paginilor albe, gândurile mele se înșurubează înspre cuvinte, se contorsionează ca un...

ProzăAtelier

Scurt cuvânt la vânătoarea de păsări

de Valeriu Sofronie

păsările nu se prind niciodată așa cum spun unii entuziaști care au deschis două-trei manuale de vânătoare la întâmplare și îndată se grăbesc să pună mâna pe laț categoric nu așa se prind păsările...

Play back –ființa lucrurilor

de Adi Cristi

despre ceea ce s-ar numi vânătoare nimeni nu strigă partea din partea stăpânită de mine sângerează ochiul stâng alunecă-n inima fiarei ochiul drept cântă adâncimea trupului: “am ajuns ca apa, care se...