"cândva o să scriu ceva care o să vă dea pe spate" – 16537 rezultate
0.07 secundeMeilisearch
EHEduard Anton Hazu
Am făcut multe năstrușnicii la viața mea și multe ar părea interesante pentru unii temerari în explorarea vieții din trecutul apropiat, parcă mai plină de sevă, mai ales că lumea de azi are mai puțină substanță, mai puțină adâncime. Totuși, cel mai important lucru din viața mea mi s-a părut "ÎNTOARCEREA LA CREDINȚÃ", ca fiind cea mai motivată formă de existență. Din acel moment am început să înțeleg lumea, locul meu, raportarea la divinitate. A mai fost de ajuns un imbold lumesc, o încurajare și ... am început să scriu. Mai sunt încă oameni minunați și mi-am propus să scriu despre ei așa cum i-am perceput eu. Intotdeauna m-au impresionat oamenii speciali, oamenii daruiți și dăruiutori. Simt că sufletul meu vibrează pe fregvența oamenilor desăvârșiți, ceea ce mă face să cred cu adevărat că în adîncul conștiinței noastre există implantat, de la "Facere", cipul acelui om desăvârșit care a existat candva în Gradina Edenului - Adam. Trebuie să înmulțești darul Domnului în toate. Dacă ști...
2 poezii, 0 proze
IEIon Andreea Elena
Scriu mai mult ca o incercare de a ma cunoaste mai bine, nu am pretentia ca scriu bine, nu am pretentia ca ceea ce scriu este catusi de putin interesant dar scriu cu drag. Candva mi-as fi dorit ca randurile mele sa ajunga departe, undeva sus, pe culmi, acum insa imi este de ajuns ca ele sa fie citite de cei asemeni mie, aceia care inobileaza acest site cu scrierile lor. Reea.
8 poezii, 0 proze
SISorin Iordache
Incerc ca nu uit gandurile proprii. Mai tarziu acele amintiri le reiau si le pun pe hartia murdara. O varianta revizuita, sub trecerea timpului, a ceea ce a fost candva gandit. Alteori scriu pur si simplu haotic pentru ca imi trec prin cap anumite ganduri care vreau sa le am mai departe alaturi de mine. Pentru asta nu imi lipseste niciodata hartia. Eu nu scriu pentru a scrie, eu scriu pentru a nu uita.
7 poezii, 0 proze
VCViorel Croitoru
Curios, am venit să cunosc lumea în anul 1955, am simțit frumosul, iubirea și am rămas aici... până la capăt! Am crescut primii ani la țară, apoi la oraș și prin sanatorii, am terminat liceul, o facultate cu profil tehnic și am intrat în vâltoarea vieții. Mulți ani am muncit cu pasiune, considerând că undeva, cândva o să conteze. Și n-a prea contat: numai munca cinstită nu ajunge aici… Am îndrăgit versul, proza și comentând altora, pe net, în versuri, am început să scriu și eu. Și-am scris tristețea mea și-a altora, iubirea și sclipirile de suflet ce m-au impresionat. Am publicat pe site-uri de socializare, apoi pe cele literare. Am fost publicat în: - Antologia ”Artă sfâșiată” coordonată de Valentina Becart - Antologia ”Amprente temporale” vol 1 și 2 publicată de site-ul Cronopedia și coordonată de Lenuș Lungu și Ioan Muntean - ”Reflexii din oglinda sufletului meu” carte de autor oferită ca premiu de site-ul Cronopedia.
39 poezii, 0 proze
MCMaria Marinela Circiumaru
născută în a șaptea zi a lunii august, 1987, din mamă sfântă și tată filosof bunicul meu fără un picior (i-a rămas cândva pe undeva prin rusia) m-a învățat să citesc și să scriu la șase ani. Prin urmare, în primele săptămâni ale clasei întâi am vrut să renunț la școală, din motivul că "asta nu-i treabă serioasă". Cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă! în clasa a șasea am vrut să pun foc bisericii din sat pentru că mi-a murit bunicul. 2002-2006...elevă a Colegiului Militar Liceal "Mihai Viteazul", Alba Iulia. Patru ani nu au fost de-ajuns pentru a-mi da seama dacă rastelurile goale sunt semn de pace sau de război (nici astăzi nu știu). 2006- 2009..studentă la Faculatea de Teologie "Andrei Șaguna" din Sibiu... am publicat 2 volume de poezie (Aproape târziu, ed Unirea, Alba Iulia 2005 și A opta mea zi, Agnos 2008, Sibiu)...primul din dragoste pentru un băiat, al doilea fără nici un motiv serios... cmariamar@yahoo.com www.mariamcirciumaru.wordpress.com
14 poezii, 0 proze
ECEugen Constantinescu
Nimic nu vine din nimic, sau nimic nu e intamplator... Ma plimb uneori de mana cu Muza mea pe alei cu trandafiri roșii și uneori, auzind-o ce-mi spune, scriu sau compun un cantec (mai bine zis invers!), ma las purtat pe aripile visului meu cel mare care negresit va trebui sa se implineasca! Undeva, cândva...pe Calea Victoriei au trecut doua doamne frumoase la pas cu tineretea mea inca nenascuta. 6 aprilie 1920, intr-o miercuri
132 poezii, 0 proze
RHRaluca Oana Helgiu
,,Nu există întâmplare, fatalitate care să împiedice, să oprească sau să deturneze un suflet decis de la înfăptuirea hotărârii sale." Acum câțiva ani de zile, am avut șansa să-mi public primul volum de proză scurtă, care se numește: ,,Jurnalul unei depresive». La lansarea de carte, care a avut loc la Colegiul German Goethe din București, Sorin Preda a spus, faptul că: ,,În Constituția lumii ar mai trebui inclus un drept, pe lângă cele deja existente: dreptul de a exista literar, de a debuta. Nu e ușor și nici la îndemâna oricui să scrie o carte fără a ști că ea va fi publicată cândva. Raluca Oana Helgiu e un caz fericit. A ajutat-o perseverența de stirpe germană, talentul și năvala colțoasă a unor confesiuni rostite în gura mare. Cartea ei este un început și o confirmare. Ea arată cât de important este pentru un tânăr să fie posesorul a două aripi tipografice. Sunt sigur că ele o vor ajuta pe Raluca Oana Helgiu să se înalțe literar cât mai sus!” Am câștigat premiul de literatură în...
62 poezii, 0 proze
MRMitra Raluca
Copil bălai născut în miez de iarnă sub zodia care a dat cele mai mule genii. Și cei mai mulți nebuni. 1986. Către ce converg eu? Către viață și dincolo de ea când va fi vremea (poate am sa vă vizitez). Suflet dual, am trecut pe la cifre ca în prezent să mai am un an juma' de litere. Pe unde o să ajung? "La mine" - spune-mi tu. Cred în Doamne-Doamne și-n minuni nu-de-om-făcute. Și-n copii, în flori, în fluturi. Tu crezi? sunt doar curioasă. Scriu cu stiloul, mai puțin la examene: acolo am pixuri norocoase pe care e inscripționat 1 nume. Ei da! am corupt și eu minori. Se fue de-acum... Vreau un E.T. ca mine și să văd lumea. Așa... o bucățică, cât să-mi înec dorul de aripi, să domolesc vântul de larguri din mine (și nu, n-o plagiez pe Olguța). Cum face trenul? Uuu... te duc... te duc... te duc... Mai vrei să vin?
9 poezii, 0 proze
Alexandra
Despre mine nu ar fi atât de multe de spus. Am mers mai mult pe "real" decât pe uman. Poeziile de aici datează din perioada adolescenței, de când eram în liceu. Ați putea ține cont de asta când vă gândiți să comentați. Am mai scris o perioadă foarte scurtă de timp după ce am terminat liceul, iar mai apoi am lăsat-o baltă. Îmi mai scriu ocazional gândurile sau ideile, dar pe blog și nu sub forma unei "povești frumoase".
5 poezii, 0 proze
ACAlmasan Cristian
Nascut la 17 decembrie 1983 la Medias,un orasel langa Sibiu. Crescut la Sibiu,unde a fost invatat esentialul despre lume si cam ce se afla in ea,la scoala germana. In toamna anului 2002 a plecat la Cluj-Napoca,pentru a incepe acolo cursurile la "Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei",specializarea psihologie. In vara anului 2006 a incheiat studiile...iar in 2007 asteapta sa-si dea licenta. A scris mult in timpul liceului si a facultatii,dar numai unele poezii au ramas...restul s-au pierdut in vant.Nu a publicat nimic,dar o va face (candva). Limbile in care scrie sunt:engleza,germana si romana.
3 poezii, 0 proze
cândva o să scriu ceva care o să vă dea pe spate
de Alexandru Gheție
în noaptea asta n-am nimic de spus câteva rostogoliri de cuvinte - un text șovăitor contur inconsecvent ca și cum aș fotografia o cruce de prea aproape zoom in zoom in zoom in poză alb-negru: talpa...
Destinația finală (41)
de Helia Rimoga
\"Despre eroi si morminte\" Ada Telinschi vorbise cândva despre cei trei stâlpi ai vieții unui om. Dacă pentru Silvia Beller cel al poziției sociale, ori al respectului public era pe jumătate...
Nefericiților nu le e frică de moarte, vol.I, Vieți paralele
de Paul Pietraru
Dimineaţa am citit pe fugă o scrisoare minunată, care mi-a arătat că am reuşit să-i deschid cufărul cu amintiri.! "Dragul meu, Mă întrebam ce s-a întâmplat cu tine. Eram foarte curioasă ce ai păţit....
Întâia singurătate
de Octavian Paler
Scrisoare domnului Rilke Despre adevărata singurătate nu vorbim decât în șoaptă. Nu putem ține conferințe publice despre ea. De altfel, ce mai înseamnă o singurătate trâmbițată? Nu voi recunoaște...
Testamentul meu
de Liliana Pintocara
În acea seară, întinsă în patul din odăița mea de culcare, nu mai simțeam tristețea din singurătatea-mi spărgânduse ca un ecou de pereții mansardei, luminați doar în dreptul ferestrei de becul ce...
o noua zi in paradis
de antonia
Nu imi amintesc exact de unde a pornit tot…poate ca incep in acest moment cu un mare cliseu….si poate ca sunt constienta de asta..sau poate ca nu…mai bine zis…sau da-o naibii de idée…nu vreau sa pic...
Daneza noapte se întoarce !
de Dragoș Vișan
Am cunoscut pe cineva care m-a contrariat. L-am cunoscut din cartea abia tipărită de el. Îi promisesem, ca neghiobul, s-o comentez. S-ar putea... – îmi spuneam – s-ar putea... Autorul, despre care...
Pentru Dumnezeul care nu mai acceptă nimic...
de Raluca Oana Helgiu
Cred numai în Dumnezeul meu care pentru mine există numai în chip de om. Și nu în chip de înger. El m-a ajutat să trec peste ce a fost mai greu. Dar cel mai tare, mi-e teamă să nu îl pierd pe...
Încrederea la români
de Ovidiu Mantaluta
1. Contextul este important – iar contextul mai larg înseamnă, de fapt, să pleci de aici dacă vrei să găsești oameni care să vrea să te ajute. 1.a. Cerșetorul Petre din Cișmigiu Ovidiu venea,...
Adagio pentru oameni blânzi
de Lucian Filip
ADAGIO PENTRU OAMENI BLÂNZI (Andante, deci, destul de rar, liniștit.) Atinși de fericire, aceasta învăluie și îmbrățișează tot ceea ce există. Chiar și o frunză galbenă de toamnă, ce stă să cadă. *...