Alexandra

Mă scufund în lacrimi, Cred c-o să mă-nec... Peste-aceste patimi Oare o să trec? Voi putea vreodată Să uit tot ce a fost? Nimic din ce este N-are nici un rost. Nimic din ce-a fost Nu o

E doar o noapte fără vise Ce rătăcește-n paradise Pierzându-se mereu din drum Și prefăcându-se în scrum. E lungă noaptea asta Și totul este trist, Doar ea, întunecata, Ne poate-aduce-un

Simt viața-mi cum se scurge Stingându-mă pe zi ce trece Plângând mereu dup-al meu rege Și devenind aproape rece. Cu viața mea ce am făcut? M-am prefăcut că am pierdut Și-acum pierdută, fără

Eu pot sa scriu... Si asta-mi da putere, Imi da putere sa merg mai departe In lumea asta plina de pacate Ma-nvata tot ce trebuie sa stiu.