"Zilele noastre ca arginții numărate sunt..." – 14575 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ISIulia Sandu
Nascuta fara sa vreau la 8 august 1985 in Focsani, in decursul anilor am invatat sa accept viata ce mi s-a dat si sa traiesc undeva la limita dintre timp si spatiu. Ca orisice copil am mers la gradinita, scoala primara si generala+liceu toate absolvite cu brio in orasul nasterii mele.Apoi a venit vremea sa-mi iau zborul si sa-mi urmez calea, indiferent ca imi va fi senin sau norii si ceata ma vor invalui. Astfel, m-am insris la Facultatea de Litere din Iasi,insa dupa doi ani am renuntat cu mari resentimente la cursuri si la minunatul oras care m-a ocrotit in drumul spre maturitate. Din nou "boboaca" la Facultatea de Litere din aglomerata si prafuita capitala, dupa alti doi ani am renuntat din nou la studii din motive lesne de inteles in zilele noastre. In perezent, sunt printre altele, studenta la odiosu` Spiru Haret la sectia Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice.
20 poezii, 0 proze
John Robert Colombo
Raspunsuri anticipatorii Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au rima 1.Au rimat pina cind cineva a izgonit cuvintele care rimau. 2.Absolut toate combinatiile de rime sint de nefolosit. 3.Daca doriti rime,puteti gasi un milion de poeme rimate,in engleza(studentii si-ar afla o indeletnicire placuta insiruindu-le pe toate intr-un lant.) 4.Grecii se abtineau sa rimeze si romanii la fel. 5.Rimele se potrivesc pentru song,nu pentru poeme si-n zilele noastre e mai greu sa nu rimezi. 6.Lumea nu rimeaza,atunci de ce ar rima poemele mele? Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au sens. 1.Cele mai multe poeme oricum nu mai au sens. 2.Arta obisnuia sa fie furibunda,facind ordine,acum e furibunda pentru a face dezordine. 3.Indatorirea poeziei nu e de a da un anumit sens,ci de a reface un anumit sens. 4.Sensul mai exista inca,dar in zilele noastre il deslusesti printre rinduri. 5.Totusi zarim lumea si ca intr-un delir,idealurile noastre. 6.Ele au un sens neobisnuit,ceea...
2 poezii, 0 proze
VMVasile Mican
Zilele mele, frunze ruginii, Visele mele, amintiri târzii. Este doar seară, nu s-a înnoptat, Vor mai fi lucruri ce nu s-au întâmplat.
77 poezii, 0 proze
Ssilvana
De ce zilele, oamenii, omoara sufletul din noi?...Mereu in lupta cu senzatia de singuratate..visez, iubesc, ard, gandesc(prea intens)...uit sa traiesc...si mor in fiecare zi cate putin...
12 poezii, 0 proze
TMTudorache Maria-Mirabela
Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...
10 poezii, 0 proze
Trandafir Riana
Sunt o poveste ce încă se scrie, un om simplu ce-mi depăn zilele in funcție de realitățile vieții mele, trăind în prezent, întorcîndu-mă în trecut doar pentru a răsfoi amintiri dragi, privind spre viitor cu speranță, visînd, iubind, suferind ca oricare.Trăiesc, deci exist, încă gîndesc și pot să grăiesc.
28 poezii, 0 proze
Stoica Andrada Elena
m-am nascut intr-o localitate de munte intr-o familie foarte neprinitoare cu o mama cam dusa cei drept,cu un tata cu 2 fetze. copilaria mea e cam perturbata din cauza iubitilor mei parinti.imi tarasc zilele in umila mea casa departe de cineva cu cine as putea sa vb si sa imi impart gandurile si sentimentele. cam atat.ma duc sa sufar in continuare
5 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Lidia Dondesi
Născută în Drobeta Turnu Severin, 24.09.1956, din familie de funcționari, mama având aplicare spre litere fiind provenită din familie de învățători. Copilăria mi-a fost însuflețită de zilele petrecute la bunici, multe drumuri am străbătut cu bunica la școala din satul Cătune, localitate așezată pe malul Motrului de unde am învățat primii pași spre frumosul vieții. Dar dragostea pentru frumos a venit și din partea bunicilor paterni, locuitori ai satului Bala de Sus (Mehedinți). Bunica avea un deosebit simț al culorii ce-l transpunea în scoarțele țesute în zilele lungi de iarnă, constatare făcută și de pictorul Dumitru Gheață Colibași, care nu de puține ori a colindat zona imortalizând-o în tablourile sale. Iată, că și pentru „Jocul de cuvinte”, ceea ce m-a înconjurat a fost o sursă de inspirație. Școala primară am absolvit-o la Liceul Decebal, apoi gimnaziul și Liceul de arte plastice Șt. Paulian din localitate. De-a lungul anilor am lucrat ca profesor, decorator, în prezent desenator...
15 poezii, 0 proze
Zilele noastre ca arginții numărate sunt...
de Bot Eugen Iulian
Poem în proză dedicat lui O.M. varianta a doua Ora cinci dimineața camera plină de sticle goale de scrum chiștocuri și foi de hârtie în mijlocul ei o măsuță special amenajată pentru ritualuri de...
Zilele noastre ca arginții numărate sînt ...
de Bot Eugen Iulian
varianta finală I Astrul sonor Ora cinci dimineața, camera plină de sticle, scrum și chiștoace. În mijlocul ei, stând la o masă, eu și cu tavi ne sorbeam îndelung ceaiul din căni aburinde, ca pe o...
Trezirea de duminică
de Bot Eugen Iulian
E timpul, ne-am spus, pe când ne priveam unul în ochii celuilalt fețele schimonosite de nesomn, apoi am făcut curățenie în interior și am ieșit afară odată cu soarele, ne-am lăsat trași după aceea de...
Roua dimineților sfinte
de Dicu Ciprian Mihail
Am înțeles că mă respingi. Ce motive ai avea să nu o faci? Nu am fost niciodată pentru tine o binecuvântare. Unii oameni gândesc, dar nu spun; eu am trăit ceea ce ți-am mărturisit fără opreliști. De...
if you love somebody, let him free
de Mariana Pancu
în casa bunicii crăciunul avea un parfum aparte a mere coapte, turte cu nuci și scrijele portocalele, un lux pe care mama și-l permitea rareori, le puneam în brad minunâdu-ne de frumusețea lor, erau...
Bunicii
de Pop Tudor Dan
Bunicii…grozavi oameni! …un sigiliu viu! Cam pe la inceputul anului 2007 s-au implinit 110 ani de la nasterea lui Ionel Teodoreanu, si cum bunicii reprezinta un laitmotiv obsedant in opera sa, imi...
în timpul când împărații ies la război
de dan petrut camui
din nou eram cel mai mic dintre fii tatălui meu geloși pe sacul meu plin nu m-au schimbat pe arginții vreunui demon bogat în schimb mi-au luat locul în patul tău pusesem de cu seară petale de...
copiii Evei
de dan petrut camui
privesc marea ca pe un dușman din zilele când nu aveam voie să ne vorbim pietre ard pretutindeni între soare și lună lilieci argintii lăsau excremente de sulf mă întind în mâlul puturos îmi închipui...
Necredința noastră cea de toate zilele...
de Victor Potra
Suntem într-un joc inegal în care de o parte a liniei se înghesuie apologeți bătându-se pe crucea ce la dă dreptul să spună inepții sub acoperirea credinței, iar de partea cealaltă e gol. Oamenii...
detalii
de Dana Banu
e ceva în aerul nopților noastre un iz de toamnă coclită care ne face incandescenți n-am îmbătrânit la timp zgomot de pași niște voci 2 sau 3 idei pierdute din nebăgare de seamă niște drumuri care nu...