"Vocea -ți...blândă adiere" – 15000 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
TTTeodor Tudor Topan
Mi-era rau dor de tine, soare ranit de timp, Cand cu ochii plini de lacrimi Te visam si te-nviam. Viata ti-o impodobeai cu rogvaiv de duzi. Cu mana dezvaleai planetele ce-apun Si cu sufletul, prin infinituri, cautata-i a ta mama. Cu vocea-ti bantuiesti o clasa fara alb de sfant, Iar mersu-ti zgomoteste printr-o casa de sticla. Patru pereti, patru ceasuri iti erau, Numarandu-ti vesnicia clipei Care iti inchide sicriul cu un juramant: NU AI SA MORI UITAT!
15 poezii, 0 proze
ESEne Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
ARAlexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
SRSilvia Rus
Născută în Timișoara, într-o zi de toamnă, am fost mereu atrasă de tot ce inseamnă artistic.Iubesc frumosul, drept pt care am și urmat o facultate de litere.Consider că poezia este vocea sufletului si este auzită doar de cei care apleacă urechea să audă umbrele nu doar să le vadă!
14 poezii, 0 proze
SBSherko Bekas
Sherko Bekas s-a născut pe 2 Mai 1940 la Suleimania. În anul 1961, lovit de un mandat de captură ale autorităților din Bagdad pentru activitatea sa poetică se uni ai Persh merga ( partizani kurzi) și deveni vocea rezistenței kurde. În 1970 cu alți autori publică manifestul Observatorul pentru renovarea limbajului literar. Alternă activitatea literară luptei până în 1987 când a fost constrâns să se refugieze în Suedia. A publicat o decină de cărți de poezie, două opere teatrale și un roman în formă poetică. În anul 1988 a primit premiul internațional Tocholsky al clubului scriitorilor suedezi. Întors în Kurdistanul irakian, eliberat în 1992, a devenit Ministrul Culturii Regiunii Autonome a Kurdistanului irakian. Bekas a scris unele dintre liricile cele mai delicate a poeziei kurde contemporane.
3 poezii, 0 proze
JNJeflea Norma,Diana
Scriu paralel între două oglinzi digitale: “.se” – lesa, sigiliul și portalul suedez, “.ro” – rădăcina, vocea și memoria românească. Textele mele circulă între identități, între exil și apartenență, între comunitate și autonomie. Poeter.se și platformele românești nu sunt doar locuri de publicare, ci ritualuri de legitimare. Aici, poezia devine semn, și semnul devine poezie.
581 poezii, 0 proze
ADAndre Donescu
- m-am născut pe strada viitorului la început de septembrie - am un nume comun și am găsit un pseudonim care mă reprezintă - sunt inginer din întâmplare - tot de asta scriu - mă plec cu umilință în fața oricui mă citește - o iubesc pe ana - îmi place să cânt dar nu am vocea care trebuie și nici ureche muzicală - stau prost cu fierul și mult prea bine cu zahărul - mi-a plăcut viața mea de până acum cu mici excepții - nu mai stau pe strada viitorului - zenit_p92@yahoo.com
99 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
EKErika Eugenia Keller
Mă numesc Drăgan-Keller Eugenia-Erica, sunt asistent social principal și formator, activă în domeniul social din anul 2003. Mă definesc ca un asistent social cu gândire tehnică și suflet de artist. Am început să scriu din copilărie, fiind premiată la concursuri de compuneri, iar mai târziu la Concursurile Naționale de Poezie Traian Demetrescu. Am publicat volumul ,,Suflet în suflete rătăcind' (Ed. Contrafort, 2009). Poezia mea este și un demers psihologic: un spațiu de introspecție unde durerea, tăcerea, demnitatea și dorul de conexiune se transformă în metafore și căutări de sens. Scrisul este pentru mine o formă de auto-vindecare și de dialog interior, iar pe Agonia îmi doresc să evoluez poetic și să îmi rafinez vocea literară. keller.ericuta@gmail.com ericuta_ro@yahoo.com
203 poezii, 0 proze
CGcrisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
Vocea -ți...blândă adiere
de LUCIAN-CALIN FLOREA
VOCEA – ÞI BLÂNDÃ ADIERE Iți ascult vocea, cântul ferm și voluptos ce picură din vrerea de a Te asculta Balsam luminând blând urechea mea Bucurie ! Văd cuvinte de blândă adiere simt molatică tăcere...
Doar, un copil
de Iurcencu Teodora Ioana
Astăzi, când iarna e aproape Totuși, tu vezi Vocea din noapte Și simți, adierea moale. Te crezi visător, la porți de fier Și bați, spunându-ți, ca încă mai poți Să găsești vocea nopții, într-un pahar...
A mai cazut o lacrima
de Cosereanu Vlad
Prin vis s-a strecurat usor frumusetea Si de prea calda ce era mi-a furat un scurt suspin O lacrima calda ce mi-a brazdat obrazul Cand te-am vazut scaldata in lumina ca un crin. Albastrul cerului a...
Cea mai de preț virtute
de Elena Albu
Undeva, cândva, trăia un băiat care nu mai era mic, deși nici mare încă nu putea spune că este ... Viața i se părea grozav de plictisitoare asa că hotarâ să plece spre întâia lumină din noapte și să...
Convorbire cu Dumnezeu
de Bianca Dumitrache
(...) - Nu vorbesti cu mine? imi sopti Dumnezeu zambind. -…Iti place sa ma chinui, ii raspunsei cu jumatate de glas… Nu mai pot scrie. Penita stiloului imi scrijeleste foaia alba si moale de...
Unchiul Fedea din Fedorivna (21)
de mihai traista
«Așe îmi trebuia mie azi biserică cum îi trebuiesc lupului ocheri,– bombănea unchiul Fedea stând în genunchi și din când în când uitânduse cu coada ochiului spre ornicul de pe perete ce-l dăruiese...
Banda lui Moebus (continuare)
de Viorel Gaita
Draga Tamara, e curios cum ti se amesteca trasaturile in mintea mea, ca intr-un puzzle, dar cu piese din jocuri diferite. De exemplu, pentru o clipa ai avut gura Adinei, \"ciuta\" din clasa a VII-a,...
Am orbit
de Gabriela Purdel
Am orbit E atât de frig fără vedere, Mă încălzește o adiere O voce blândă de departe, Care acuma nu mai este. O lacrimă ascunde multe, E ca un strop de ploaie rece Ce te trezește chiar din moarte...
visare
de mara manolache
Visare, dulce amăruie, tristețe uitată la fereastră cu adieri de șoapte răsărite dintr-o noapte, mă strigă, îmi mângâie vocea somnoroasă. Pe o ramură albastră, o pasăre măiastră îmi cântă, mă rupe în...
Dragoste...
de Dumitru Sava
Ai dat buzna în viața mea să-mi tulburi existența ne-am văzut… ne-am plăcut și ai plecat am avut atâtea să ne spunem că nu ne-a mai ajuns timpul să ne și iubim destul le-am făcut pe toate în fugă ori...