Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Vocea noptii"15000 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
Charles SimicCS

Charles Simic

AutorClasic

Charles Simic s-a născut la 9 mai 1938, în Belgrad, Iugoslavia, și a avut o copilărie traumatizată de al doilea război mondial. În 1954 emigrează din Iugoslavia cu mama și fratele lui să-și întâlnească tatăl în Statele Unite. Au locuit în Chicago și împrejurimile acestui oraș până în 1958. Publică primele poezii la 21 de ani, în 1959. În 1961 este înrolat în U.S. Army și în 1966 își ia licența de la Universitatea New York, în timp ce lucrează nopțile pentru a se întreține. A publicat mai mult de 60 de cărți între care: „Ce spune iarba” (2009), „Micul ceva” (2008), „Anturajul meu silențios” (2005) „Poeme selectate: 1963-2003” (2004), „Vocea de la ora 3:00 AM: selecție de poeme vechi și noi” (2003), „Picnic de noapte” (2001), „Cartea dumnezeilor și a dracilor” (2000), „Jackstraws” (1999), „Plimbând pisica neagră” ( 1996), „O nuntă în iad” (1994), „Hotel Insomnia” (1992), „Lumea nu se sfârșește: poeme în proză” (1990), „Poeme selectate: 1963-1983” (1990) și „Blues nesfârșit” (1986)....

1 poezii, 0 proze

Alexandru D. RopalidisAR

Alexandru D. Ropalidis

AutorAtelier

Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001

30 poezii, 0 proze

Silvia RusSR

Silvia Rus

AutorAtelier

Născută în Timișoara, într-o zi de toamnă, am fost mereu atrasă de tot ce inseamnă artistic.Iubesc frumosul, drept pt care am și urmat o facultate de litere.Consider că poezia este vocea sufletului si este auzită doar de cei care apleacă urechea să audă umbrele nu doar să le vadă!

14 poezii, 0 proze

Sherko BekasSB

Sherko Bekas

AutorClasic

Sherko Bekas s-a născut pe 2 Mai 1940 la Suleimania. În anul 1961, lovit de un mandat de captură ale autorităților din Bagdad pentru activitatea sa poetică se uni ai Persh merga ( partizani kurzi) și deveni vocea rezistenței kurde. În 1970 cu alți autori publică manifestul Observatorul pentru renovarea limbajului literar. Alternă activitatea literară luptei până în 1987 când a fost constrâns să se refugieze în Suedia. A publicat o decină de cărți de poezie, două opere teatrale și un roman în formă poetică. În anul 1988 a primit premiul internațional Tocholsky al clubului scriitorilor suedezi. Întors în Kurdistanul irakian, eliberat în 1992, a devenit Ministrul Culturii Regiunii Autonome a Kurdistanului irakian. Bekas a scris unele dintre liricile cele mai delicate a poeziei kurde contemporane.

3 poezii, 0 proze

Jeflea Norma,DianaJN

Jeflea Norma,Diana

AutorAtelier

Scriu paralel între două oglinzi digitale: “.se” – lesa, sigiliul și portalul suedez, “.ro” – rădăcina, vocea și memoria românească. Textele mele circulă între identități, între exil și apartenență, între comunitate și autonomie. Poeter.se și platformele românești nu sunt doar locuri de publicare, ci ritualuri de legitimare. Aici, poezia devine semn, și semnul devine poezie.

581 poezii, 0 proze

Andre DonescuAD

Andre Donescu

AutorAtelier

- m-am născut pe strada viitorului la început de septembrie - am un nume comun și am găsit un pseudonim care mă reprezintă - sunt inginer din întâmplare - tot de asta scriu - mă plec cu umilință în fața oricui mă citește - o iubesc pe ana - îmi place să cânt dar nu am vocea care trebuie și nici ureche muzicală - stau prost cu fierul și mult prea bine cu zahărul - mi-a plăcut viața mea de până acum cu mici excepții - nu mai stau pe strada viitorului - zenit_p92@yahoo.com

99 poezii, 0 proze

BV

Bivol Vasile

AutorClasic

Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...

0 poezii, 0 proze

Erika Eugenia KellerEK

Erika Eugenia Keller

AutorAtelier

Mă numesc Drăgan-Keller Eugenia-Erica, sunt asistent social principal și formator, activă în domeniul social din anul 2003. Mă definesc ca un asistent social cu gândire tehnică și suflet de artist. Am început să scriu din copilărie, fiind premiată la concursuri de compuneri, iar mai târziu la Concursurile Naționale de Poezie Traian Demetrescu. Am publicat volumul ,,Suflet în suflete rătăcind' (Ed. Contrafort, 2009). Poezia mea este și un demers psihologic: un spațiu de introspecție unde durerea, tăcerea, demnitatea și dorul de conexiune se transformă în metafore și căutări de sens. Scrisul este pentru mine o formă de auto-vindecare și de dialog interior, iar pe Agonia îmi doresc să evoluez poetic și să îmi rafinez vocea literară. keller.ericuta@gmail.com ericuta_ro@yahoo.com

203 poezii, 0 proze

crisan gabrielaCG

crisan gabriela

AutorAtelier

REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...

10 poezii, 0 proze

Teodor Tudor TopanTT

Teodor Tudor Topan

AutorAtelier

Mi-era rau dor de tine, soare ranit de timp, Cand cu ochii plini de lacrimi Te visam si te-nviam. Viata ti-o impodobeai cu rogvaiv de duzi. Cu mana dezvaleai planetele ce-apun Si cu sufletul, prin infinituri, cautata-i a ta mama. Cu vocea-ti bantuiesti o clasa fara alb de sfant, Iar mersu-ti zgomoteste printr-o casa de sticla. Patru pereti, patru ceasuri iti erau, Numarandu-ti vesnicia clipei Care iti inchide sicriul cu un juramant: NU AI SA MORI UITAT!

15 poezii, 0 proze

Vocea noptii

de Nicolovici Roxana Maria

În tăcerea nopții lentă, Aud vocea stimulentă. Aud ploaia cum răsună, Și cum strigă ea nebună. Mie-mi place cum s-aude, Și îmi dă fiori cu sute. Noaptea pare liniștită, Și îmi este îndrăgită....

PoezieAtelier

Vocea Noptii

de Alexandru Theodor

Ce imi place sa ma culc Fara sa vad intrand Intunericul din noi Navalind intre cei doi. Linistea parca deplina, Ma deprima. Totusi imaginea ta, Imi alina Si corpul insangerat, Cu lumina-ndurerat Si...

PoezieAtelier

Vis in astral

de Elena Albu

Vis in astral Șarpele de neant m-a mușcat... Ochiul sacru pulsa după Pleoapa închisa a craniului meu, Oul de eter plasmuia o cale de vis. Vocea nopții m-a intrebat: ,,De ce vrei?...\" Din ou tremuram...

PoezieAtelier

Cine?...Unde?...Când?...Cum?

de celdesubdush

Cine? Mă întrebam mirat că încî nu s-a făcut dimineață; de fapt nimeni nu putea să îmi răspundă, poate doar noaptea..dar nu..vocea nopții îmi este teamă că nu o înțeleg. Unde? Sunt aici de mult...

ProzăAtelier

Doar, un copil

de Iurcencu Teodora Ioana

Astăzi, când iarna e aproape Totuși, tu vezi Vocea din noapte Și simți, adierea moale. Te crezi visător, la porți de fier Și bați, spunându-ți, ca încă mai poți Să găsești vocea nopții, într-un pahar...

Atelier

Mi-e dor ...

de Iurcencu Teodora Ioana

Am zburat spre univers cu aripi de sticlă, încadrate în chenar; Am ascultat cum vântul răspunde visurilor nopții, Dar cel mai ciudat lucru pe care l-am aflat A fost , roua dimineții. De vei vedea în...

Atelier

O noapte

de Letitia

Noaptea...Care e primul cuvantn care va vine in minte in legatura cu ea? Intunericul,nu-i asa?E asa frumoasa noaptea! Neagra si misterioasa,ascunde o lume noua si bizara,pentru ca totul e diferit...

ProzăAtelier

Cântec de Lebădă

de Emin Filip

Cântec de Lebădă Afară o furtună de iarnă viscolea fulgii de zăpadă, care dansau frenetic înainte de a se așeza pe pământ. Străzile erau pustii la acea oră târzie, iar singurii oameni care puteau fi...

ProzăAtelier

poem de rămas-bun

de George Pașa

voci de gelatină tremură în aerul solemn sunetul unei drujbe și vocea albă a unui mesteacăn ucis mă însoțesc până la capătul străzii nălucile nopții vocea mea indistinctă printre atâtea zgomote luna...

PoezieAtelier

Insomnie...

de Cristian Lisandru

Clinchetul celor trei cuburi de gheață din paharul în care turnase două degete – neapărat două – de J&B îi mângâia catifelat auzul. Era trecut de miezul nopții, iar în scrumiera metalică își dormeau...

ProzăAtelier