Poezie
poem de rămas-bun
1 min lectură·
Mediu
voci de gelatină
tremură în aerul solemn
sunetul unei drujbe
și vocea albă a unui mesteacăn ucis
mă însoțesc până la capătul străzii
nălucile nopții
vocea mea indistinctă
printre atâtea zgomote
luna fredonează un solo pentru cei părăsiți
în cercul său
nălucile nopții într-un dans discordant
cu vocile rătăcind pe străzi
fără bilet de rămas-bun
și cum să nu latre mânioși câinii-n ogradă
cum să nu te cuprindă tremuriciul poetic
într-o așa revărsare de sunet și dans
scriu cu arătătorul în aerul nopții
un poem de rămas-bun
022.768
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Pașa
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
George Pașa. “poem de rămas-bun.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-pasa/poezie/14139474/poem-de-ramas-bunComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPDomnule Dume, sunt interesante interpretările dumneavoastră. Aici, acelui simbol la care vă referiți i-am dat o altă semnificație decât aceea consacrată. La ruși, da, poate fi și o expresie a feminității, unde „berioza” este de genul feminin. Aici, mai degrabă, este o expresie a luminii și a purității. Pe ultima am avut-o în vedere.
Cărți nu mai public (cel puțin deocamdată), iar în cele aflte deja la sertar nu și-ar găsi locul, fiindcă forma aleasă nu se potrivește acolo. Poate într-alta, pe care să o scriu de acum încolo.
Vă mulțumesc pentru semnul de lectură!
George Pașa
Cărți nu mai public (cel puțin deocamdată), iar în cele aflte deja la sertar nu și-ar găsi locul, fiindcă forma aleasă nu se potrivește acolo. Poate într-alta, pe care să o scriu de acum încolo.
Vă mulțumesc pentru semnul de lectură!
George Pașa
0
"vocea albă a unui mesteacăn ucis"
in multe tradiții europene, mesteacănul simbolizează lumina, puritatea și feminitatea.
"vocea mea indistinctă/ printre atâtea zgomote"
neputința cea mai rău făcătoare lăuntrului
dar și senzația de singurătate,de rătăcire, de părăsire
"luna fredonează un solo pentru cei părăsiți"
dar oare singurătatea și toate acestea să fie oare forme de redescoperire a sinelui?.
Da, pentru că toate aceste stări pendulare converg spre originalitate și profunzime într/o lume în care suntem doar oaspeți
"scriu cu arătătorul în aerul nopții/un poem de rămas-bun"
trecând pe aici m/am împlinit sufletește și sper că acest text,și nu numai,se va regăsi între coperțile unei noi cărți
Felicit autorul!