"Viața ca o scenă" – 20917 rezultate
0.02 secundeMeilisearchoana blandiana betlevy
Ca fiecare , a trebuit sa fiu mai intai nascuta , deprinsa cu primii pasi , sa fiu iubita , sa iubesc, sa fiu dezamagita in rasfatul ce ma caracterizeaza, sa ma trezesc dupa un somn cuprins de lacrimi, sa invat ceva despre oameni , sa continui ceea ce nu mereu inteleg : viata. Asa cum in cateva ocazii din graba pasilor ceva m-a tintuit in poluatele intersectii , ademenindu-ma cu iluzia ca voi fi spusa cu secretul existentei , tot astfel mi-au pus ganduri in vorbe scrise si penel in mana pentru a le face vazute citirilor. Nu am o “biografie”, sunt o femeie care isi uita poeziile pentru ca nu le crede ale sale; dar recunosc ca simt o altfel de fericire trecand emotional prin ele; Sunt nascuta in Bucuresti, si traiesc monologuri voite a fi lirice pe scena virtuala a site-ului Agonia . Multumesc.
13 poezii, 0 proze
PPPier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
MVMatei Vișniec
Matei Vișniec este născut în 1956 în România. Copilăria și-a petrecut-o la Rădăuți. Tatăl era contabil iar mama învățătoare. Familia sa a avut experiența dureroasă de a i se fi confiscat pamântul pe care-l deținea și îl lucra. De mic observă că trebuie să adopte la școala și mai târziu în viața activă o ideologie de care știa că nu este chiar așa de perfectă și de adevarată. Această diferență între realitate și modul în care este înfățișată realitatea, cum ar fi spus tatăl său contabil, între scriptic și faptic, va fi inspiratoarea multora din piesele sale. Din copilărie într-un oraș în genul acelora "în care nu se întâmplă nimic" cum spunea Minulescu i-a rămas o amintire de neuitat: spectacolul circului în turneu la Rădăuți. Spectacolul plin de culori, pe scenă, în direct, i-a trezit gustul pentru reprezentația teatrală. Îi va inspira ideea piesei Angajare de clovn Se mută apoi la București unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică și...
54 poezii, 0 proze
AVAgatha Vasiliu-Bacovia
Agatha Vasiliu-Bacovia, născută Grigorescu, este soția poetului George Bacovia, de asemenea poetă simbolistă minoră. Agatha Grigorescu-Bacovia s-a nascut in 1895, la Mizil. A avut o viata zbuciumata; orfana, nu si-a putut continua studiile. S-a instruit prin lectura. A fost functionara. Descoperindu-si darul de a face versuri, a lucrat la o revista literara. Abia la 23 de ani si-a inceput liceul, pe care l-a continuat cu Facultatea de Litere si Filosofie, absolvita in 1927. In 1928 s-a casatorit cu G. Bacovia. Agatha a debutat in literatura, la revista Scena, cu un poem in proza: Cand n-oi mai fi (1918). Peste un an, a mai publicat o poezie. Toata creatia ei poetica este o palida imitatie simbolista. Inainte de a se stinge, avea in manuscris un poem: De-a lungul veacurilor, de peste 1300 de versuri… Are marele merit că a avut grijă de poetul George Bacovia, sotul ei, și s-a zbătut ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din...
3 poezii, 0 proze
EEpictet
Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...
1 poezii, 0 proze
Ciobanu Constantin Marian
Nascut in orasul Draganesti-Olt,pe 14-12-1991.Copilaria petrecuta in mare parte la casa parinteasca dar si la bunici.Zodia mea,sagetator spune multe despre mine.Trec prin viata ca o sageata insangerata cu sangele tuturor aminitirilor.
4 poezii, 0 proze
CICătălin Angelo Ioan
1985-Absolvent al Facultății de matematică din București 2000-Doctor în matematică al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași 1990-2007-Asistent universitar, lector universitar, conferențiar universitar la Universitățile "Dunărea de Jos" din Galați, "Constantin Brâncoveanu" din Brăila și "Danubius" din Galați A publicat 4 volume de proză și poezie: "Moartea ca o dobândă" - proză-Ed.Sinteze, Galați, 2007 "Viața ca o uvertură" - proză-Ed.Zigotto, Galați, 2007 "Povestiri peste timp și spații"- proză, Ed.Zigotto, Galați, 2007 "Alfabetica revoltă" -poezie, Ed.Zigotto, Galați, 2007 39 cărți de matematică și economie 80 articole publicate în România, Japonia si Regatul Unit al Marii Britanii
37 poezii, 0 proze
Nistor C Codrut
S-a intimplat sa ma nasc si sa descopar intre timp ca viata nu e tocmai un cadou fara cusururi, ci dimpotriva. Ca o consecinta directa a acestui fapt, am inceput sa scriu. Fara a-mi pasa de dogme literare, sacrificind totul sinceritatii.
1 poezii, 0 proze
MAMocanu Adrian
ingmocanu@yahoo.com Ioan Mircea Popovici(matematici speciale si metode numerice): "1. Funcții complexe – când imaginarul vine în sprijinul realului. 2. Planul lui Gauss și sfera lui Riemann – nemărginitul îl vedem în mărginire. 3. Forma exponențială a numerelor complexe și analogia vectorială – și naturile diferite pot fi înrudite. 4. Funcții complexe de variabilă reală. Diagrame – schemele simplifică lucrurile, dar nu țin locul lor. 5. Reprezentarea în complex a funcțiilor sinusoidale reale – trecerea din real în imaginar, nu înseamnă pierderea contactului cu realitatea. 6. Funcții olomorfe – construcția începută cu acoperișul este sortită prăbușirii. 7. Funcții elementare. Puncte ordinare. Singularități – cui folosesc cărămizile, dacă lipsește mortarul care să le lege. 8. Integrala curbilinie în planul complex – viața este ca o serie a cărei termeni sunt nimicuri. 9. Analiză armonică – ceea ce rodește, se cultivă, nu crește sălbatic. 10. Serii trigonometrice – în ideal, armonicele...
126 poezii, 0 proze
Viața ca o scenă
de Gabriela Petcu
\"cine privind, poftește o femeie, a și păcătuit cu ea...\" (\"Cuvinte alese\" - Sfântul Ioan Gură de Aur) Dar dacă n-o poftesc privind-o? Ce dacă are ochii mari Și flori albastre în priviri ? Ce...
Viața ca o scenă
de Gabriela Petcu
(căutare) Cu-nfrigurarea omului pierdut Caut în noaptea sufletului mut Am rană în cuget, tare-mi e greu! Durerea e seacă, revine mereu! (întrebare) Cine ești tu, de-mi slutesti sufletul ? M-ai lovit...
Viața ca o scenă
de Gabriela Petcu
Când a apărut viața, s-a născut durerea... sau...din durere, s-a ivit viața? Să urli, când te dor necuvintele Să urli, când te dor nevăzutele Să urli, când te dor neiubirile Să urli, când te dor...
Viata ca o scena
de Parvu Maria-Alina
Nu vreau sa fiu un actor pe scena vieții;cu atât mai puțin,un actor foarte bun.Există riscul de a fi rechemată pe aceeași scenă,în același rol,pentru un \"BIS\".
Viața ca o scenă
de Gabriela Petcu
Cortina se ridica, și rând pe rând Își fac intrarea actori cu măști pe față. Pășesc ușor, înaintând în ceată Prin gesturi ample viața sugerând. Unul se crede filozof, fără să fie! Doctor se vrea a...
Viața ca o scenă
de Gabriela Petcu
Motto: „Dacă-ntre voi i se pare cuiva că-i înțelept în veacul acesta, să se facă nebun ca să devină înțelept.” (1 Corinteni 3: 18–19.) Cu pieptul gol și haina-n vânt Și-un băț ce scormonea-n pamânt...
Viața ca o scenă
de Gabriela Petcu
o zi bufon și-n altă zi ești rege spui vorbe fară sens la orice oră nici nu mai știi de ești normal în lume sau poate, Dumnezeu te înțelege! azi fericit dar ieri lacrimi sluțite îmi reproșau iubirea...
poeme haiku
de ion untaru
viața ca o scenă: ne jucăm rolurile apoi coborâm * aromă de tei inundă încăperea vise cu îngeri * paing nemișcat până în vară nici gând să zboare musca! *
VI (Să întârzii)
de Ilarie Voronca
Să întârzii în aroma acestei zile de munte, Cu soarele care e în bobul de rouă ca-n strugure glucoza, Cu aerul ca o rochie albastră în vitrina poienei; La veverițele ca niște ulcioare pline de vinul...
Aleksandar Stoicovici – pelerin spre lumină
de Maria Prochipiuc
AleksandarStoicovici... - [Aleksandar] Mi-am început incursiunea mea poetică cu prima poezie postată de tine. Încă de la titlul poeziei Delfinii primăverii imaginația începe să se joace cu mine… și...