"Viață de orfan" – 20912 rezultate
0.02 secundeMeilisearchEdgar Allan Poe
Edgar Allan Poe (*19 ianuarie 1809, Boston/Massachusetts - †7 octombrie 1849, Baltimore/Maryland), scriitor american, poet, romancier, nuvelist și critic literar, creator al genului de scurte povestiri și precursor al literaturii moderne de ficțiune științifico-fantastică. A dus o viață de boem și a sfârșit tragic în mizerie și alcoolism, dar tocmai din acest infern al existenței sale s-au născut multe dintre creațiile ce aveau să impună literaturii universale norme de evaluare estetică necunoscute până atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieți halucinante, scriitorul a izbutit să publice multe volume de versuri, de proză, estetică și teorie literară, făcând dovada unei forțe de creație extraordinară. Născut la Boston dintr-o familie de actori, Edgar Poe rămâne orfan de ambii părinți la vârsta de 3 ani și este adoptat de familia John Allan, un negustor înstărit din Richmond/Virginia, primind numele de Edgar Allan Poe. După studii secundare în Liverpool (Anglia) și în Richmond, se...
106 poezii, 0 proze
Dimitrie Stelaru
Dimitrie Stelaru (pseudonimul literar al lui Dumitru Petrescu) (n.8 martie 1917, București - d. 29 noiembrie 1971), poet român. A publicat peste 20 de volume de versuri, patru cărți de proză (proză scurtă și roman), precum și nouă cărți de eseistică. A dus o viață de boem adevărat, trăind în stilul lui Edgar Poe, într-o continuă euforie întreținută de excese alcoolice, cu evocări de îngeri și ingenuități infantile Volume publicate Preamărirea durerii (semnat: D. Orfanu) - 1938 Noaptea geniului - 1942 Ora fantastică (poeme cu o planetă de poet nou de Eugen Lovinescu) - 1944 Cetățile albe - 1946 Mare incognitum Zeii prind șoareci Coloane
21 poezii, 0 proze
Aulus Persius Flaccus
Viata lui Aulus Persius Flaccus ne este relativ bine cunoscuta, datorita lui Valerius Probus, care a alcatuit o biografie a acestui poet. Persius s-a nascut la 4 decembrie 34 d.C, in vechiul oras etrusc Volaterrae, intr-o importanta si instarita familie de cavaleri, care avea legaturi de rudenie si de prietenie cu marile familii romane, indeosebi cu cea a Arriei, sotia celebrului senator stoic Paetus Thrasea. Ramas orfan de tata la varsta de sase ani, Persius a fost adus la Roma, cand avea doisprezece ani. in Capitala, Persius si-a facut studiile in preajma unor profesori celebri, printre care se numarau Remmius Palaemon si Annaeus Cornutus. El a frecventat pana la moarte cenaclul lui Cornutus, dar a aderat si la cercul cultural-politic al lui Thrasea. S-a imprietenit cu Caesius Bassus si Lucan, insa a manifestat rezerve fata de Seneca. Dupa o foarte scurta tinerete, traita sobru, in congruenta cu cele mai austere norme stoice, s-a stins din viata la 24 noiembrie 62 d.C, rapus de o...
1 poezii, 0 proze
Murilo Mendez
Murilor Mendez este un poet brazilian născut în 1901. Orfan de mamă de la o vârstă foarte fraged, Murilo are o adolescentă tumultoasă și instabilă. Antifascist convins, prieten al oponenților regimului Salazar din Portugalia și al republicanilor spanioli. A fost notar și inspector școlar. Poezie golită de orice logică. În poezie sa, se remarcă confuzia timpurilor, a planurilor și a formelor, originalitatea, interacțiunea dintre imaginile abstracte și concrete, o atmosferă halucinantă cu tonuri confesionale. A încetat din viață în 1975. *** Murilo Mendes (born May 13, 1901 in Juiz de Fora, Minas Gerais, - died in Lisbon on August 13, 1975) was an exponent of Modernist poetry in Brazil. He lived in Europe twice and died in Lisbon. His greatest connection in Europe though was to Rome. He converted to Catholicism in 1934 and much of his works deal with tensions arising from his faith. Partial bibliography Poemas (1930) Restauração da poesia em Cristo (1934) A poesia em pânico (1937)...
8 poezii, 0 proze
Emil Loteanu
Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie, în satul Clocușna din raionul Ocnița. A învățat la școala din Clocușna. După anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama (Tatiana) la București. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat primul film artistic românesc – «Viața învinge». A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins . În anul 1952 a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, cu scopul de urma studii de cinematografie la Moscova, deoarece fusese respins la București. În perioada...
0 poezii, 0 proze
Paul Verlaine
Poet francez si lider al simbolismului in evolutia poeziei. Stilul de viata a lui Verlaine a oscilat intre criminalitate si inocenta; s-a casatorit cu o tinerica in 1870 dar dupa un an s-a indragostit de tanarul poet Arthur Rimbaud, care avea 17 ani. Impreuna cu Stéphane Mallarmé si Charles Baudelaire au format asa numitul "Decandents". In opera lui Verlaine predomina doua impresii: doar "eu" este important si ca rolul poeziei este de a pastra momentele celor mai intense si unice trairi. A folosit atat forma clasica dar si versul liber si un limbaj simplu, muzical. Paul Verlaine s-a nascut in Metz, nord-estul Frantei, unde tatal sau, capitan de infanterie, s-a intamplat sa stationeze. Verlaine a fost singurul copil, dar alaturi de familia sa a trait si Elisa Déhee, o verisoara orfana, de care poetul s-a indragostit nebuneste mai tarziu. In 1851 familia se muta la Paris, unde a fost trimis la liceu. La varsta de 14 ani citeste Baudelaire "Les Fleurs du mal" ce il va influenta puternic...
64 poezii, 0 proze
Constantin Miu-Lerca
Constantin Miu-Lerca s-a născut la 15 august 1908 în comuna Cacova, azi Grădinari, județul Caraș-Severin. A fost multă vreme ziarist și profesor de matematică și fizică. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Între cele douâ războaie a colaborat la revistele : Azi, Floarea de foc, Gîndirea, Prepoem, Viața literară, Vremea, Gînd românesc, Societatea de mîine, Familia, Universul literar, Brașovul literar, Luceafărul, Fruncea, Revista Institutuluî social Banat-Crișana ș. a. După 23 August 1944 a colaborat la: Scrisul bănățean, Generații, Orizont, Timișoara și Albina, București. "După cum spune poetul însuși,s-a născut din „neam de preoți și țărani ” (v.11 poeți bănățeni,Ed.Vrerea,Tim.,1942,p.57) în localitatea Cacova (azi Grădinari) din fostul județ Caraș în anul 1908. - Rămânând orfan de ambii părinți,a fost crescut de un unchi, Lerca, al cărui nume l-a preluat. - După ce termină liceul la Lugoj,se consacră gazetăriei.A fost redactor la publicațiile „Vestul ” (Timișoara) și...
1 poezii, 0 proze
Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
Alecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Francisco de Quevedo
Francisco Gómez de Quevedo y Santibáñez Villegas (Francisco de Quevedo) (n. 14 septembrie 1580, Madrid - d. 8 septembrie 1645, Villanueva de los Infantes, Ciudad Real) a fost un scriitor aparținând „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Născut într-o familie aparținând micii nobilimi (originare din Cantabria), copilăria lui Quevedo s-a petrecut la Curte, înconjurat de nobili și alte persoane importante, deoarece părinții săi dețineau funcții importante în palat. Tatăl său, Francisco Gómez de Quevedo, era secretarul prințesei Maria, soția lui Maximilian de Germania, în timp ce mama sa, María de Santibáñez, era servitoarea de încredere a reginei. Quevedo, deși supradotat, avea mai multe defecte fizice care aveau să-i influențeze viața și opera : avea picioarele strâmbe și mergea șchiop, era supraponderal și cu grave probleme de vedere. Rămas orfan la șase ani, s-a refugiat în cărți la Colegiul Imperial al Companiei lui Iisus din Madrid. În 1596 se înscrie la Universitatea...
2 poezii, 0 proze
Viață de orfan
de CRETU IOAN
Viață de orfan Nelu, zis Zidaru’, are 47 de ani. A crescut la Casa de copii, unde a mîncat pîine amară pînă pe la 14 ani. Își aduce și acum aminte cum mărșăluia în cîrd cu ceilalți orfani de la...
orfanul
de lazar georgeta
ORFANUL Copil orfan, sarman si gol De ce esti trist si dai ocol Casa bogatului din sat? El nu se lasa-n duplecat. Si nu-ii mila nici un pic De n-ai mancare nici nu zic Sa-ti dea o coaja de ceva Mai...
Orfan de lume
de ghghfghfgh
Orfan de lume in societate.Orfan de ganduri intr-o societate superficiala.Orfan de poezie intr-o societate plina de versuri.Orfan de iubire intr-o societate plina de \'te iubesc!\'.Orfan de suflet...
Prăjitura de duminecă
de ion untaru
În primele zile după trimiterea scrisorii, Dorian evitase pe cât posibil compania gălăgioasă a celorlalți colegi, retrăgându-se în sine și urmărind-o în gând. O zi, două, trei necesare pentru dus,...
Bandit sută la sută
de C. Octavian S
am aterizat besmetic dincolo de țară asa a vrut un drac de vânt sunt rob perfid, o fiară și n-am nici bani, avere pe pământ... o viață-am rătăcit „hai hui” prin lume prin lacrimi am purtat multe...
Destine împletite
de Cornelia Georgescu
Capitolul 11. După ce împlinise 16 ani, în viaţa lui Dan Ullmann se produsese o schimbare; anume, nu mai era atât de singur, ca până-n acel moment. Cu excepţia motanului Moţ, mai apăruse o persoană,...
Înălțarea la cer
de Ioan Postolache-Doljești
La cer s-a înălțat Cuvântul Și vorbele-au înlocuit Preasfântul. Mai e pe lume Adevăr? Orfan de el e azi pământul, Atât: minciuni, trufii și impostură... Prin creiere ne bate vântul. De două mii de...
arta vacanței
de Cătălin Al DOAMNEI
anul școlar a început mai devreme cu două zile timp insuficient pentru ca elevul meu preferat, mândruț leonardo da vinci să-și termine lecturile enciclopedice devenite tatuaje –ncepute din anul...
Literatura si societatea
de Petre Anghel
1. Artistul nu vrea să reflecte În dorința ei îndreptățită de a i se recunoaște individualitatea și, mai ales, în dorința autorului, și mai îndreptățită, de a i se recunoaște personalitatea, ori de...
Pyramid: ultima divinație - capitolul II (partea 1)
de Barbulescu Diana
Pământ, anul 3000 DH Pe platforma A23, muncitorii lucrau cu grijă să nu fie auziți de cei de sus; lăsaseră acest ultim tunel de acces pentru că era și cel mai periculos. Cu toate acestea, trebuiau să...
