Poezie
Înălțarea la cer
gazel
1 min lectură·
Mediu
La cer s-a înălțat Cuvântul
Și vorbele-au înlocuit Preasfântul.
Mai e pe lume Adevăr?
Orfan de el e azi pământul,
Atât: minciuni, trufii și impostură...
Prin creiere ne bate vântul.
De două mii de ani Îl pomenim
Dar îl batjocorim pe Răstignitul.
Capcană s-a făcut din El,
Prostit să fie tot cinstitul,
Speranță-n viața de apoi,
Umil să fie oropsitul.
Inteligențele vândute
Ne pregătesc zilnic mormântul,
Sarcastice și egoiste
În singur scop de-ași rotunji avutul.
Răstălmăciri, răstălmăciri, atâta,
Frumos a devenit urâtul,
Botoasele,țâțoasele-s la modă-
Ești nimeni de nu-ți faci implantul.
Cinstită ești și rușinoasă?
Ești proastă, fa, arată-ți fundul.
Curveți și curve sunt modelul
Demn de urmat, să știe tineretul!
Învățătura, munca, sunt poveri
Și lenea-njunghie avântul.
Avere, euro, dolari,
La scară planetară-s jaful, furtul...
............................
Iubire, gingășie, dragoste, fior?
Vreți adevărul? să vă vând eu pontul:
E poezia devenită încâlcită proză
Cum de-altfel e închipuit poetul.
...........................
Te-ai înălțat la cer,dac-ai să vii,
Ca foc să fii, să reciclezi... rebutul.
022533
0
Pe curand!
Valentin