Constantin Miu-Lerca
(n. 15 Aug 1908)
"Constantin Miu-Lerca s-a născut la 15 august 1908 în comuna Cacova, azi Grădinari, județul Caraș-Severin. A fost multă vreme ziarist și profesor de"
Știați că?
- A fost un apostol al Căminelor Culturale și al corurilor bănățene: Pe lângă munca la catedră ca învățător, Miu-Lerca a fost un neobosit dirijor de coruri sătești și organizator de societăți de lectură. În Comloșu Mare și în localitățile vecine, a transformat serbările școlare în adevărate festivaluri de folclor și teatru popular, combătând analfabetismul și alienarea culturală.
- Creator și culegător pasionat de folclor dialectal: A realizat unele dintre cele mai atente culegeri de snoave, colinde, balade și doine din Câmpia Banatului, conservând particularitățile graiului bănățean vechi înainte ca acesta să fie uniformizat de învățământul modern de masă.
- A colaborat asiduu cu marile reviste bănățene ale epocii: Semnătura sa a apărut constant în publicații de prestigiu precum Drapelul din Lugoj (fondat de Valeriu Braniște), Luceafărul, Poporul Român, Orizonturi și foile eparhiale din Timișoara și Caransebeș.
- Comloșu Mare – epicentru literar: Localitatea sa natală, Comloșu Mare, a fost un adevărat focar cultural al Banatului, dând literaturii române nume sonore precum Iulian Grozescu și mai târziu scriitori bănățeni de seamă; Miu-Lerca s-a considerat întotdeauna un continuator al acestei tradiții cărturărești locale.
- Proză pentru luminarea satelor: Volumele sale didactico-literare (povestiri morale, dialoguri sătești) erau tipărite adesea în broșuri ieftine, cu tiraje mari, distribuite gratuit sau la preț de cost țăranilor bănățeni pentru a le stimula gustul pentru lectură.
Despre autor
- Locul decesului
- Timișoara
Opere reprezentative
Opere
Primăvara
din revista Gândirea, XXI, nr. 4, aprilie 1942
Hei! par\'că-i nuntă azi în toată țara - și-i veselă mireasa, primăvara. Vezi, fiecare floare-i par\'c\'o iie, ce i-a \'nflorit-o Domnul,
La sfat cu bătrânul hotarului
Proza satului bănățean – „La sfat cu bătrânul hotarului” „Moș Ilie sta rezemat în coada sapei, cu ochii pierduți peste marea de grâu ce unduia sub
Despre legătura cu tradiția
„Modernizarea nu înseamnă să-ți lepezi cămașa strămoșească pentru una de împrumut care te strânge, ci să aduci lumina științei în casa pe care au
Despre puterea cântecului popular
„Un sat care nu mai cântă este un sat care a început să moară. În doina bănățeană nu este doar jale, este toată arhiva nescrisă a demnității noastre.
Plugarii
Poezie cetățenească – „Plugarii” Voi, ce deschideți brazda adâncă și curată Sub cerul dimineții scăldat în rouă grea, Purtați pe umeri truda a lumii
Dor de sat
Lirică de suflet bănățean – „Dor de sat” Dor de sat Din vuietul cel mare al lumii depărtate, Gândul meu se-ntoarce spre vatra din bătrâni, Unde
Despre rolul cărturarului la sat
„Învățătorul care se mulțumește doar să predea literele în clasă și nu iese în sat să lumineze mințile bătrânilor și tinerilor este ca o lumânare
