Poezie
orfanul
orfanul
1 min lectură·
Mediu
ORFANUL
Copil orfan, sarman si gol
De ce esti trist si dai ocol
Casa bogatului din sat?
El nu se lasa-n duplecat.
Si nu-ii mila nici un pic
De n-ai mancare nici nu zic
Sa-ti dea o coaja de ceva
Mai bine puiule-ai pleca!..
Privesti spre mine cu ochi goi
Si buzele-ti zdrelite,moi
Se strang de parca-ar vrea sa planga
De asa o povara adanca.
Mie mila si n-as vrea sa plangi
Si nici n-as vrea sa cazi in branci
Ca sa cersesti la cei bogati
Ca ei sunt rai si nu-ti sunt frati
Uite-ti dau un ban acum
Tu sa-l strangi in al tau pumn
Cu el sa-ti cumperi ce ai vrea
Dar sa nu-l dai la nimenea
Mi-ai multumit si ai plecat,
Sarman copil ingandurat
Pe fata c-o durere mare
Nu pot uita a ta catare.
Nu pot sa-ti uit frumosu-ti chip
Ca din icona era rupt
Si mersu-ti era aplecat
Ca de-o povara-ngreunat
Si-mi zic in gand a mia oara
Ca nu-i in lume grea povara
Decat o viata de orfan
Sarman, flamand si far\'-un ban....
002092
0