"Versuri de seara" – 18293 rezultate
0.02 secundeMeilisearchÎn acte esti viu
Volum de versuri – editura Dharana – 2001 - ISBN 973-85007-4-5 821.135.1-1
de Traian Calin Uba
Tifla
Volum de versuri - editura Dharana - 2004
de Traian Calin Uba
versuri_antigenitive
volum în pregătire
de Luminita Suse
Mihail Crama
(pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad) s-a născut la 01 ianuarie 1923 s-a stins din viață la data de 16 aprilie 1994 Mihail Crama (1923-1994) este cunoscutul premiant al Fundatiilor Regale (Decor penitent, 1947) si al Academiei Romane, Premiul Mihai Eminescu pentru antologia Imparatia de seara, 1979, care include volumele de versuri aparute anterior: Decor penitent, 1947, Dincolo de cuvinte, 1967, Determinari, 1970, Codice, 1974, Ianuarii, 1976 si ciclul inedit Decor penitent II, volum reeditat si in editie bilingva (The realm of dusk, 1984). Publica, de asemenea, volumele de versuri: Trecerea, 1981, Dogma, 1984 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1985), Intrarea in legenda, 1990. Postum, ii apar volumele Copil la Curtile Romane, in anul 1995, si Cina cea mare, in 1998. Poetul a fost si autor al unor romane de inspiratie autobiografica, Singuratatea din urma, 1986, si Calator spre portile asfintitului, scris intre 8 aprilie 1988 si 4 decembrie 1991, ramas pina astazi...
8 poezii, 0 proze
MIHAIL TANASE
TÃNASE, Mihail, poet si prozator (n. 19 ian. 1971, com. Plopii Slavitesti, jud. Teleorman). Este fiul lui Aristide Tanase, tractorist, si al Mariei Tanase (n. Stavilaru), casnica. A urmat Scoala Generala cu cls. I-X din Plopii Slavitesti, (1979-1988). De la varsta de 14 ani, urmare unei boli progresive, este imobilizat într-un scaun cu rotile. A debutat publicistic cu versuri în ziarul Sibian „Editorial” (1997), editorial debutand cu placheta de versuri „Copilul din interior” (1997). A colaborat cu versuri la : Efectul de seara, Targovistea, Jurnal de Dambovita, Teleormanul, Legea lui trei, Cetatea Culturala, Amurg Sentimental, Revista sentimentelor literare, Sinteze Literare, Sud, Caligraf, Meandre, Miorita Noastra (S.U.A), Observator-Munchen (Germania). (Completare): In perioada 2005 – 2008 a colaborat cu versuri la : Tanarul scriitor (Rev. virtuala), Ecoul (Rev. virtuala), Observatorul Canada (Rev. virtuala), Observator Germania (Rev. virtuala), Agonia (Rev. virtuala), Poezia (Rev....
35 poezii, 0 proze
Mihail Setelecan
Născut în București la data de 14 ianuarie 1991 și naturalizat în Ploiești. Absolvent al liceului "Brancoveanu Vodă", promoția 2010 , Școala populară de arte și meserii secția arte dramatice - 2008 și student al Universității Petrol și Gaze din Ploiești. Preocupări în istorie, filosofie, teatru, artă grafică, web design. Membru al Casei de Cultură a Studenților Ploiești. Membru activ al cenaclurilor literare Orfeu (Biblioteca Județeană “Nicolae Iorga" ) , Atitudini (Casa de cultură “Ion Luca Caragiale”) și al cenaclului “Lira 21” (cenaclu online). Diverse scrieri pe site-uri precum agonia.ro, reteaualiterara.ning.com, hermeneia.ro, poezii.biz, visul.florema.ro, cititordeproza.ning.com, timpul.ro . Primele versuri publicate în revista "Timpuri". Am mai apărut prin "Ferma", "Adevărul de seară", "Telegraful român". Distincții: Premiu special acordat de revista "Telegraful român". Prezent în: Antologia Student Creation Sibiu . Prezent la: Reuniunea Națională a Cenaclurilor Literare...
23 poezii, 0 proze
George Gregorian
George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...
1 poezii, 0 proze
Paul Emanuel
Paul EMANUEL, pseudonim al lui Mircea Gh. Niculescu, poet, eseist. Data nașterii: 1940-02-14 Data morții: 1989-10-20 Localitatea nașterii: București Localitatea morții: Los Angeles Ioana Diaconescu - UN POET EMBLEMATIC: PAUL EMANUEL S-ar putea vorbi despre dificultatea explorării actuale a operei poetice a lui Paul Emanuel din cauza mult prea restrînsei ei publicări. Realitatea este, însă, că, recitind singurele sale volume de versuri apărute (Existența și cuvintele, Editura Cartea Românească, 1971 și Astă seară, Editura Cartea Românească, 1976 [și Solilocvii: Însemnări și aforisme (1972-1977), Editura Cartea Românească, 1978]), se poate spune că avem de-a face cu un univers îndeajuns de bogat în variantele lui lirice, cu o voce poetică formată, unică și neașteptat de actuală, poate depășind actualitatea limbajului liric, condusă cu luciditate și vocație de către un autor care știe să renunțe la tot ceea ce consideră a fi balast, nedemn de numele pur al Poeziei. O lume de...
5 poezii, 0 proze
Adrian Maniu
Adrian Maniu (n. 6 februarie 1891, București - d. 20 aprilie 1968, București) a fost un scriitor român, poet tradiționalist al epocii interbelice. A fost fratele pictoriței, Rodica Maniu și cumnatul pictorului Samuel Mutzner. S-a născut la București, din părinți de origine ardeleană. Se înscrie la Facultatea de Drept (1910), licențiat al Facultății de Drept din București dar nu profeseaza niciodată după examenul de licență. Redactor la Chemarea, Universul, Dimineața și Adevărul. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Participa sporadic la cenaclul lui Alexandru Macedonski. Colaborează de-a lungul timpului la revistele "Insula" (1911), "Simbolul" (1911), "Seara" (1913-1914), "Noua revista română" (1914). Debutează ca poet simbolist cu volumul "Figurile de ceară" (1912). Versuri Figurile de ceară, (1912), debut editorial Salomeea, Tipografia G. Ionescu, 1915 Lângă pământ, Ed. Cultura Națională, 1924...
21 poezii, 0 proze
Elia David
Născută în 1970, la Buzău. Locuiește în Constanța și este de profesie medic psihiatru. Este căsătorită și are două fetițe. Și-a început activitatea literară pe vremea studenției ca redactor al revistei Facultății de Medicină. Scrie în principal povești și poezii pentru copii, poeme într-un vers, ocazional, epigrame. A colaborat la diferite emisiuni culturale de radio. A publicat versuri în diverse reviste literare, printre care: “Examene”, “Cafeneaua Literară”, “Fereastra”, “Haiku” și “Draga mea, pentru copii”. Mențiune la Concursul “Ion Creangă”, 2009, Premiu special la Concursul "Titel Constantinescu" 2012. Castigatoare a concursului de debut "Adenium Start", 2015, cu vol. "Tara Parintilor cu Inimi de Aur". Contribuie din 2013 cu versuri/povesti scurte la rubrica "Paharelul cu nectar" a periodicului lunar "Calea Inaltarii" (editata de Parohia "Inaltarea Domnului, Targu-Jiu) Proiecte muzicale, in colaborare cu compozitorul Mircea Bucescu: "In seara aceasta se canta colinde" (2014),...
150 poezii, 0 proze
Ștefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
Gabriela Melinescu
Gabriela Melinescu (n. 16 august 1942, București) este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătorie cu suedezul René Coeckelberghs. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele Femeia și Luceafărul. În tinerețe a fost implicată într-o relație sentimentală de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, pe care l-a inspirat în numeroase poezii ale sale. Între 1965 și 1975 a publicat următoarele volume de versuri: 1965 - Ceremonie de iarnă, Editura Pentru Literatură (sau EPL) 1967 - Ființe abstracte, Editura Tineretului 1968 - Înăuntrul Legii , EPL 1970 - O boală de origine divină, Editura Albatros 1972 - Jurăminte de sărăcie, castitate și supunere, Editura Eminescu - câștigătoare a premiului Uniunii Scriitorilor din România 1972 - Murmurul lumii, Editura Albatros 1975 - Împotriva celui iubit, Editura Eminescu A mai publicat un volum de proză, Bobinocarii (EPL, 1969), o...
116 poezii, 0 proze
Sappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
Versuri de seara
de Monterus Teofil
Cunosc doar ce recunosc, Știu numele celor pe care-i chem: Eu, Sinele si Sufletul meu, Unde să mai încapă Dumnezeu!
slove
de ioan albu
le-am scris cu creionul tocit muiat în salivă pe hartie de împrumut le-am scris ca un mut neputincios să țipe și fără mâini ca un flamând cu mațele strepezite sunt versuri de foame și de sete versuri...
îngeri roz
de holobaca gheorghe
aprinde sângele din buze brize din vremuri pe care le știu pe de rost revăd surâsuri cu pânze albe în port și-aud șoapte vii capturate-n remize cu drumuri de seară tai cărți la tarot pe când cad din...
Iubita noastra vara
de mircea trifu
Vreau să-mi fac calea doar întors, Să intru-n ieri ca într-o catedrală, Cu aripi frânte de un zbor prea jos, Ca un fecior rănit în ultima greșeală. Deschide poarta sfinților din rame Și gura celor...
Emotii de seara
de Halatiu Vasile Bogdan
EMOÞII DE SEARÃ La umbrele trecute de apus stă ,azi, cuvantul… …și… simt cum tăcerea mă umple de ganduri, de vise pe care le simt ascunse într-un alt “azi”, trist...și mohorat de iunie, amurg...
Cronica Cenaclului de Seară din 30.06.2007
de Pușcă Ioan Gabriel
Frunza de stejar a Cenaclului de Seară “Fă-te, suflete, copil și strecoară-te tiptil prin porumb cu moț și ciucuri ca să poți să te mai bucuri. Strânge slove, cărți și pană, dă-le toate de pomană...
Cronica Cenaclului de Seară din 21.07.2007
de Pușcă Ioan Gabriel
Frunza de stejar a Cenaclului de Seară “Inima, inima, planeta misterioasă pe care mi-ar fi plăcut să trăiesc și să mor” (Nichita Stănescu) La opt luni de zile după ce a intrat în familia Cenaclului...
