"Spre cimitirul amintirilor" – 20363 rezultate
0.02 secundeMeilisearchVictor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
Gabriel Negoescu
cazand spre inalt isi plange condorul singuratatea
3 poezii, 0 proze
VDVrancianu Diana
Privesc spre cer si zambesc intunericului... Privesc spre intuneric si surad cerului. (Scuze pt lipsa semnelor diacritice :D )
7 poezii, 0 proze
muresan florin
...alerg spre tinta
4 poezii, 0 proze
DCDumitru Ciprian
in cautarea drumului spre...viata...
22 poezii, 0 proze
ACAlexandrina Chelu
Fiinta mea este conceputa spre a crea, spre a aduce pe fata oamenilor un zambet si o speranta. Nimic nu-mi doresc mai mult decat fericirea pe chipul celor dragi - asta ma face fericita.
5 poezii, 0 proze
ILIrina Luz
Sunt in drum spre maturitate.
3 poezii, 0 proze
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
SShalom!
M-am născut odată,spre sfârșitul unui anotimp sau mai bine zis la ingânarea dintre două anotimpuri...vara si toamna....Poate a fost o zi ploioasă sau o zi calduroasă....nu mai stiu....si nici nu conteaza ....dar stiu că Dumnezeu în bunătatea LUI, atunci a scris în Cartea Vieții și numele meu.....am luat ființă într-o lume în continuuă degradare dar nu cu scopul pentru a mă degrada împreună cu ea ci cu scopul de rămîne vertical în Cuvântul Aceluia care mi-a dat viață!!!
1 poezii, 0 proze
AA.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
Spre cimitirul amintirilor
de andronache virgil-nicolae
Cu ochii sunt pierdut mi\'s goi pereții din- prejurul mort când simt că totul pierd că totul e de lut cai verzi îmi cară dricul spre cimitirul amintirilor într-o agendă a ta- pierdută printre soțul...
E lună
de Marius Iulian Zinca
alb e pământul și nu pot să-i explic amenințarea pașilor mei în drumul spre tine orb și murdari de noroi când am trecut prin cimitirul amintirilor să-mi privesc buchetul de trandafiri să smulg unul...
Poveste modernă
de corui mihai george
Sunt momente când începe să alunece câte o poveste din adâncul miezului meu cel mai intim. Când scriu despre copilărie sunt ca și fermecat. Stau vrăjit, pironit locului cu privirea undeva dincolo de...
Scrisoare de primavara
de larisa maria bernat
Scrisoare de primăvară Dimineață tânără de primăvară , cu cântec de mierlă și cu noaptea încă la fereastră … Zgomotos , brutal și fără milă telefonul sună , aducând Mariei vestea cea sfâșietoare de...
Poezia lui Calin din Iasi
de Calin Rang
Gerontologie estivală Pe străzile Iașului cu asfalt de vară iute duhnitor Bătrînii orașului azi nu mai poartă pălăriuță Se tîrîie, cleioși limacși, zbîrciți și fără spor Printre copiii tebeciști ce...
Spre necunoscut
de nicolae tomescu
N-aș fi reușit să scriu cartea dacă nu descopeream acest site și exigențele lui literare. Primele texte, trimise spre postare, au fost refuzate pentru corectură. Nu m-am supărat prea tare ci am...
Povestea mormintelor arse
de Mandra Ana-Maria
Povestea mormintelor arse - cimitirul nou – Undeva, nu departe de Câmpia Fericirii, acolo unde pașii se aud doar după miezul nopții, am pătruns și eu, ca un reporter ce se respectă și respectă...
Despre lucruri materiale
de Andrei Badea
Cimitirul Père Lachaise este unul dintre locurile pe care le vizitez cu plăcere, ori de câte ori am ocazia să bântui prin cartierele Parisului. Mormintele lui Enescu, Oscar Wilde și Jim Morisson...
mary
de nicu brezoianu
m-am îndrăgostit de bluza verde a vecinei de mormânt este nou venită în cimitir morții nu vor să-i cedeze o bucățică de eternitate i-au întors din egoism spatele noaptea ieșim la plimbare pășim pe...
de Ilie Grigore
la una din marginile satului, devale – așa cum îi zic oamenii locului – pe un dâmb se înalță cimitirul, din când în când aici, sunt îngropate amintirile defuncte, unele amintiri – altele au fost...