"Se cern tăcerile" – 21362 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
GAGeorge Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
Negrescu Maria
Hm...O stea pe un soare...Adica doua stele... Nu mi-am facut niciodata o biografie, asa ca ce o sa scriu eu aici nu stiu daca o sa corespunda cu ceea ce se cere.. Eu m-am nascut si am trait(cel putin pana acum) in acelasi oras, in acelasi cartier, cu aceeasi familie.. Am muncit la copilaria mea, am mers si pe la gradinita(de la vreo 3-4 ani), apoi am trecut la scoala generala nr 12 si la sfarsitul ei, am dat(ca tot omul) examenul de capacitate. Am intrat si la liceu si au urmat 4 ani frumosi. Apoi, am terminat si liceul(yeah!...)..de fapt, scuze, Colegiul National I.C.Bratianu si am intrat(cica!) la A.S.E.(sectia SELS) la Bucuresti. Ce-o sa fie de acum incolo? Habar n-am... Cam atat despre mine... Cam putin si prea normal?!Ata ete!
7 poezii, 0 proze
PCPanait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
VMVeronica Micle
(22 aprilie 1850 - 6 august 1889) Veronica Micle si Mihai Eminescu se nasc in 1850, si se sting amândoi in acelasi an, 1889. N-au fost casatoriti, dar dragostea lor a fost mare si adânca, dincolo de rautatile unor semeni care i-au dorit despartiti. "Ingerul blond" venise la Iasi, cu mama sa, din Nasaudul ardelean. Tatal primise doua gloante in piept (luptase sub steagul lui Avram Iancu). Fata minunata, Veronica termina excelent gimnaziul, in iunie 1863. La examen, asista rectorul Universitatii din Iasi, ardeleanul Stefan Micle. O cere in casatorie, desi e cu 30 de ani mai in vârsta decât Veronica (ea devine "doamna Micle" la 14 ani). Vor avea doua fete: Valeria si Virginia. Cunoscând-o la Viena (1872), pajul Cupidon a intins arcul si i-a sagetat pe amândoi. Frumoasa, spirituala, cultivata, Veronica e o femeie plina de poezie si mister, romantica si provocatoare. Eminescu lasa Berlinul si vine la Iasi, dorind s-o revada. Patrunde in salonul ei literar, citind poezii de amor scrise...
38 poezii, 0 proze
SMschiopu madalina
Sunt un om care urca si coboara trepte; toata viata mea se afla pe o scara catre cer. Privirea din sulfet mi-e indraptata in sus, chiar daca ochii mei privesc in toate directiile. Dupa o lupta cu treptele nu mi-am pierdut speranta de a sta pe una dintre ele, fie ea si cea mai de jos.
11 poezii, 0 proze
Adrian Ruscea
M am nascut intr o lume lume gri, care amortea dureros sub un cer negru. Oamenii vineti se miscau mecanic fara un scop si o vointa proprie. peste noi cernan du si cenusa urgiile unor nebunii... Razvratirile singulare fulgerau efemer Intunericul Rasaritului. Eram condamnati sa fim Omul Nou programabil si previzibil. Asa a fost pana cand Gerul a clocotit...
11 poezii, 0 proze
Grozdana Olujiæ
Este licențiată a Universității din Belgrad, respectiv în limba și literatura engleză. Cu scrisul a început să se ocupe încă din anii de gimnaziu. A publicat pentru adulți mai multe romane: \"Excursie în cer\", \"Votez pentru dragoste\", \"Nu trezi câinii care dorm\" și \"Sămânța sălbatică\", iar pentru copii, culegerile de basme: \"Trandafirul sidefiu\" și \"Râul celest\". Cărțile i-au fost premiate și traduse în peste douăzeci de limbi ale lumii.
1 poezii, 0 proze
DADoru Alexandru
Parca nu mai era imbratisare contopirea aceea din urma, cand cu adevarat se topeau contururile, disparea carnea, ne uitam respiratia, mistuiti amandoi de o singura, insangerata si nesatioasa gura. De multe ori am nadajduit ca la capatul rapirii aceleia vom intalni, impreuna, moartea. N-am stiut cat ca poate fi atat de ispititoare moartea, atat de calda - voluptate fara spasm, beatitudine fara strigare. Mircea Eliade - Nunta in cer Yahoo ID: grydoryan
258 poezii, 0 proze
Se cern tăcerile
de bjd
Se cern tăcerile prin sită Până ramâne sita goală, Cuvintele - și ele mute, Plutesc prea sus sa le ating, Nu știu sa le mai fac sa cadă De unde sunt, ca o zapadă, Și chiar de-aș ști, ar fi zadarnic,...
Limba
de Cristian Vasiliu
Mi-e limba, în soclu, pecete Și-n fuga de mine se cern Tăcerile râului Lethe Prin solzii desprinși de pe stern. Cu ea în săruturi pun slova De ambră în cerc – legământ, De parcă-ntre-Alah și Iehova...
zodii
de holobaca gheorghe
când se-nstelează tăcerile-n noapte și mor în ornic ore fără urmași aud cum se ferecă pașnic în pași prin țări fără țărmuri taine și șoapte iubiri de foc visează mugurii falși ca gândul ce nu se...
umbră
de Macovei Costel
mâinile caută drumul frunții genunchii se-aștern, aluat, în făgașe numai buzele răzvrătite cern tăcerile insulă, aruncată-n calea cuvintelor îmbrățișată și îmbrățișând alunecarea verbului prin crucea...
Nu mă frământ cu lucruri serioase
de Ștefan Petrea
Nu mă frământ cu lucruri serioase, La minte am redevenit copil Chiar dacă-n ani târziul îmi miroase A vag sicriu ce-n țintirim împil. Mai ud tăcerile cu sânge-n oase, Ciolanele se varsă-n vis umil -...
Din casa bunicilor
de Macovei Costel
SânPetru și Dumnezău coborau ades la taifas și Buna avea pregătită mereu odaia mare era locul în care lumina se strecura prin geamuri și icoane cernând și poleind tăcerile aici, aerul avea gust de...
pictorul
de Valeriu Sofronie
sunt pictor de icoane a devenit aproape un ritual viața mea în orașul în care lumina își arată în fiecare zi curcubeul dimineața încep prin a mă scălda în albastrul din dreptul inimii în acest chip...
lună plină…viață lină…
de Macovei Costel
deșertul creuzet cerșind iubirii apă din răsuflarea lui tăcerile se-adapă cu umerii plecați, cu fruntea la pământ nisipu-ncet își plânge, e poarta și mormânt vreau viață-o vreau zeiță, de ea mă las...
rug ne(a)prins
de amirpur shantinagar
frunza cazuta in noroi pana mai ieri visa sa devina copac intre pamant si cer tacerile sunt tot mai apasatoare aprindeti odata rugul acela sufletul meu inghetat se rastigneste pe fiecare clipa mi-am...
rugul neaprins
de mircea lacatus
frunza căzută în noroi până mai ieri visa să devină copac între pământ și cer tăcerile sunt tot mai apăsătoare aprindeți odată rugul acela sufletul meu înghețat se răstignește pe fiecare clipă mi-am...