"Rătăcirea LXXXI" – 6210 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MCMagda Cote
1 poezii, 0 proze
Catalin
o minte ratacita cautand ceva ... sau mai bine zis altceva ...
4 poezii, 0 proze
cris
despre mine...sunt o indianca ratacita pe plaiurile mioritice, port in suflet un dor nedefinit...
5 poezii, 0 proze
OanaBrailoiu
-nascuta la Iasi 1975 -din 1990 in Germania -ratacita la drept in ultimii ani -cu speranta
5 poezii, 0 proze
Sergiu
sunt un om ca toti omii faculta de mate info Cluj cauta-ma pe google dupa nume sunt sergiu netotea nu ma uita rataciri prin lume viata rustica viata boema Otilia familia prietenii dusmanii( in ritm de manele infecte ) si in general cam fara destui bani doar cu speranta
6 poezii, 0 proze
Miu Sever
prozator si pictor carti publicate: "Arc European", editura Nestor 1996 Bucuresti "Si Dumnezeu a zambit Frantei" editura Viata medicala Romaneasca 2000 "Elada memoria lumii" editura Viata medicala Romaneasca 2000 "Pasi fara urme-o copilarie ratacita prin desertul rosu" editura Viata medicala Romaneasca 2003
1 poezii, 0 proze
GAgeorge avram
probabil că biografia poate fi pusă sub semnul alterității, al limitelor inter-zise. dar ea se sustrage necontenit, trasând un spațiu deschis rătăcirii și răbdării. re-capitularea publicării și recunoașterilor nu ar face decât să disloce. prin urmare o las să se desfășoare nespus, să facă jocul în care respirația ritmează. e mai mult bio decât grafie: născut în sud, crescut la țară școala în Tg-Jiu, până în 1999 licență în Filosofie și master în Studii Europene 2003/2005 Cluj-Napoca debut publicistic în 1994 membru fondator al ONG-ului "Inițiativă și Acțiune", cu scop umanitar 2005 specializat în resurse umane. contact: jorj_pi@yahoo.com
127 poezii, 0 proze
IIlinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
AIAlexandra Ivan
Așadar: să spunem doar că m-am născut acum 20 de ani la Oradea, pe la 12 am început să cânt și să compun, la 16 m-am mutat în București să urmez un vis desființat din cuvinte de toată lumea, iar la 18 m-am îndrăgostit pentru prima oară. Cronologie, right?! De scris, scriu de când mă știu, fără scuze/pretexte/pretenții, ci din pură plăcere. Muzica rămâne mereu pe primul-plan – și nu, nu e un vis imposibil de realizat, să îmi împart cântecele cu lumea întreagă! Vă mai spun așa: nu pot trăi fără muzică, dragoste și cafea. Acestea-mi sunt viciile și sunt mândră de ele. Ca daytime job, sunt redactor la o revistă de actualitate muzicală – și, printre picături, mă ocup de un blog, "Ganduri ratacite". ALEXANDRA IVAN http://fatacusoarele.wordpress.com www.alexandra-ivan.home.ro
21 poezii, 0 proze
Rătăcirea LXXXI
de Ion Scalen
Chiar de mă ții în temnița uitării, Am să mă zbat să îți trimit semnal Că dragostea îmi stă pe-un piedestal, Ferită de rugina nepăsării. Pentru esența-i pură, de cristal, Găsi-voi poate-un verb mai...
Rătăcirea LXXXII
de Ion Scalen
Prin limpezimi răsfrângă-se-n cristalul Cu planuri reci legate-n ascuțite Muchii și vîrfuri, arme reci călite Prin sângerânde răni, croind finalul, Ori stingă-se în chefuri sibarite, Trist cavaler...
Rătăcirea LXXXIII
de Ion Scalen
Adeseori, când aripile-mi frâng În rupte zboruri, rătăciri răzlețe Prin ceruri mustind îngeri, triste fețe, Care soarta cea crudă și-o deplâng Că nu pot sta și ei, buimaci prin piețe, Sau c-o...
Rătăcirea LXXXIV
de Ion Scalen
Chiar dacă aripi ai, nu-ți este zborul Obligatoriu dat ca sinecură, Nici talpa bătucită nu îndură Asprimea pietrei până-n viitorul Ce-l vrei ferice fără de măsură Încât să simți și tu în piept...
Rătăcirea LXXI
de Ion Scalen
Mă pui s-ascult de vorba-ți înțeleaptă Pentru ca pasul meu s-atingă piscul, Deși-n orice urcare este riscul Să cad un hău, nu doar o biată treaptă, Că-n orice zi la orizont e discul Solar și ora...
Rătăcirea LXXII
de Ion Scalen
De vei gândi că se-mplinește visul De-a naviga spre lumile ferice, Că soarta-ți va zâmbi, fiind complice, Tu, cetățean să fii în paradisul Cu lapte și cu miere, cum se zice, Te-nșeli! Tu ești sortit...
Rătăcirea LXXIII
de Ion Scalen
Fie-i durerii singur leac uitarea Când mâlu-i în strânsoare te cuprinde Și sufletului, singure merinde, Doar ochii tăi senini, adânci ca marea Când Soarele-n adâncu-i se aprinde, Că pe Pământ, de...
Rătăcirea LXXIV
de Ion Scalen
Nepotolita-mi sete de departe, De-a construi peste oceane pod S-a stins când, strâns de ani pe calapod, Rob am rămas visărilor deșarte. Nu zămislește azi visarea plod, O altă viață de trăit, aparte...
Rătăcirea LXXVI
de Ion Scalen
De-ar fi s-asculți o vorbă înțeleaptă, Nu paria că umbra-i calcă gândul Care, sub fruntea-ți își așteaptă rândul Să se transforme năpristan în faptă. Nu-i adevăr pe care tu, aflându-l, Să-l crezi...
Rătăcirea LXXVII
de Ion Scalen
Pe mine timpul își ascute dinții, Dar pieptu-mi tot nutrește flori de foc Și-ajuns la bivalentul meu soroc De a-mi reîntâlni în cer părinții, Îmi voi găsi găsi și dramul de noroc, Că eu trădării nu...