"Perpetua nelămurire" – 4029 rezultate
0.03 secundeMeilisearchEric Landdorff
virtual intre nebunie si profunda ancorare in realitate m-am aruncat in confuzie perpetua, unica si pura...
2 poezii, 0 proze
Pascal Bruckner
Pascal Bruckner este un romancier și eseist francez, născut la Paris în 1948. A fost profesor invitat al universității californiene Saint-Diego (1986–1995), profesor la Institutul de Studii politice din Paris (1990–1994), colaborator al cotidianului Le Nouvel Observateur și, în prezent, al ziarului Le Monde. Figură-cheie a intelectualității pariziene, acest filosof al actualității (a scris eseurile Mizeria prosperității, Euforia perpetuă, Noua dezordine amoroasă) este celebru în România mai ales prin romanele sale: Iubirea față de aproapele, Hoții de frumusețe (Premiul Renaudot 1997), Luni de fiere, Căpcăunii anonimi, Palatul chelfănelii,Copilul divin și Paria.
5 poezii, 0 proze
Louis Aragon
Louis Aragon (n. 3 octombrie 1897, Paris - d. 24 decembrie 1982, Paris) a fost pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux, poet și scriitor francez. Influențat de Charles Dickens, contele de Lautréamont, Lev Tolstoi, Maxim Gorki, este unul din reprezentanții realismului. Împreună cu André Breton și Paul Éluard fomează în 1924 suprarealismul. După absolvirea liceului Carnot, studiază medicina la Sorbona, unde îl cunoaște pe André Breton. În 1917, se înrolează și participă la Primul Război Mondial, lucrând la un spital militar. Aici îl cunoaște pe Guillaume Apollinaire, devenind prieteni apropiați. În 1927 aderă la mișcarea comunistă. În 1928 o cunoaște pe Elsa Triolet, scriitoare și participantă la Rezistența franceză, cu care se căsătorește în 1939. Poezie 1942: "C"; 1943: Muzeul Grévin ("Le Musée Grévin"); 1919: Foc de bucurie ("Feu de joie"); 1926: Mișcarea perpetuă ("Le Mouvement perpétuel"); 1929: Marea bucurie ("La Grande Gaîté"); 1930 - 1931: Acuzatul-acuzator ("Persécuté...
16 poezii, 0 proze
Nicolae VASILE
Cercetător, inventator, scriitor (prozator, poet, eseist, dramaturg), jurnalist, profesor universitar. Cărţi publicate: Punctul de sprijin, Roman, 2000; Echilibrul Marinarului, Roman, 2006; Reinventarea omului, Eseu, 2011; Omul ciclic, Poezie, 2013; Taxa lui Caron, Poezie, 2014; Ştiinţă şi prejudecăţi, Eseu, 2014; Universul ciclic, Poezie, 2015; Românul ciclic, Proză scurtă, 2015; Dominoul iubirii, 2015; Dominoul iubirii. Raiul, Roman 2016; Sistemismul, Filozofie, 2017; Grădina Domnului, Poezie, 2017; Ioșca, Sică și Mitică, Teatru, 2017; Zâna și Viața, Roman, 2017; Clubul, Roman, 2018; Sistemismul. Bazele științifice, Filozofie, 2018; Citadela Perpetuă, Filozofie, 2018; Începutul cercului, Poezie, 2019; Hectomeronul Coronavirus. O sută de gânduri din pandemie, proză scurtă, 2020; Enciclopedia SCRIITORI din GENERAȚIA 2000, istorie literară, volumul I, 2020, volumul II, 2021, volumul III, 2024; Controversiada, Teatru, 2023; Aforisme și Învățăminte sistemice, 2024; Între lumi, Roman,...
116 poezii, 0 proze
Onirica Elisa
Ador descrierile neconventionale..sunt o metafora,un spirit impletit de note muzicale si litere,un perpetuu sir de intrebari existentiale.. Atentia mea se canalizeaza asupra romanelor psihologice si nu numai. Mi-as dori sa lucrez in cadrul UNICEF (sau domeniul externelor) o organizatie care ma reprezinta, unde consider ca as putea imbina calitatile mele de om si cunostiintele cu succes, ascultandu-mi astfel si sufletul si ratiunea. Iubesc oamenii, comunicarea, sa zambesc.A scrie, a citi, a asculta inseamna pentru mine a invata zi de zi sa traiesti, a te descoperi prin altii.. Ador sa dau colii sarutul gandurilor mele si mireasma acestuia o veti descoperii voi, cei ce veti avea rabdarea sa ma cititi.
6 poezii, 0 proze
cristian george brebenel
arhitect si grafician. hobby:filosofie,literatura,arte plastice,muzica preclasica si clasica, film, teatru. e-mail: cristgeorg@yahoo.com curriculum vitae Cristian George Brebenel e săgetător născut pe 10 decembrie 1955 în Bumbești-Jiu (colonia muncitorească Sadu), o mică localitate de munte situată pe valea Jiului la 18 kilometrii de Târgu-Jiu, unde tatăl său lucra pe atunci ca inginer mecanic la o fabrică de armament. Cei opt ani de școală generală, și liceul, îi face în orașul lui Brâncuși, unde se va întoarce stagiar după facultate, în 1980, și unde va rămâne, “prizonier perpetuu”, până în prezent. Studii superioare de arhitectură la Cluj-Napoca și București (Institutul “Ion Mincu”) precum și, recent (din 1999), de filosofie la Universitatea din București. Constante preocupări literare și plastice încă din anii de liceu. Din 1981 este membru fondator al Cenaclului Uniunii Artiștilor Plastici din Târgu.-Jiu, cenaclu fundat cu sprijinul criticului Ion Frunzetti. Din 1982 frecventează...
31 poezii, 0 proze
Ion Iancu Vale
Sunt unul dintre cei care îl știu extrem de bine pe Ion Iancu Vale. Aș putea spune că îl cunosc ca pe propria-mi persoană. Între noi a existat întotdeauna o legătură și o încredere perfecte, totale, devenindu-i cu vremea un confident de neînlocuit. De aceea, pot afirma din capul locului că Ion Iancu Vale a fost, este și va fi un poet. Născut și nu făcut. Mai ales prin felul cum a trăit poezia. Așa i-a fost datul. Cei care nu au avut șansa unei astfel de condiții, cu greu pot înțelege în toată complexitatea lui un astfel de om. Iată ce îmi zicea în acest sens: „Datorită acestei condiții, obsedante și perpetue, bucuria și tristețea, victoriile și înfrângerile, dragostea și ura, curajul și teama, eu le-am trăit la alte cote, până la extaz. Am trăit și trăiesc încă prin și pentru poezie, cum numai prin și pentru Dumnezeu se mai poate trăi. Și nu voi regreta niciodată.” Nu a scris mult pentru că nu avea cum, datorită neastâmpărului său permanent și a unui nebunesc spirit de frondă. Din...
16 poezii, 0 proze
Cirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
POPA RAFAEL
Nascut in februarie '82; in prezent student la economie anul 3.
3 poezii, 0 proze
Mihai Tița
o fuga pe scari in 89 la taicamiu in brate, spre ultimele etaje. stateam la parter, in militari. prin 92 parca ne-am mutat in baicului. cateva saptamani camera mea si a lu nicu a fost goala, cu linoleu gri pe jos si o draperie pe langa perete. ma jucam cu calaretii aia de care nu stiam ca se agata perdeaua; imi imaginam un tren cu foarte multe vagoane. mihaitita.blogspot.com/
30 poezii, 0 proze
Perpetua nelămurire
de sanda dan ion
Perpetua nelămuririe Clișee ne băgate-n seamă... Ne lămurim cu greu că societatea nu rămâne așa, ea se schimbă, și trebuie să ne schimbăm și noi. Pe mine m-a lămurit un om nespus de obraznic, însă-i...
Străluciri diamantine în Israel (12)
de Doru Ciucescu
Capela Cinei de Taină, fiind cel mai vechi (sec. II) lăcaș creștin de închinare din Þara Sfîntă, reprezintă un obiectiv major pentru cohortele de pelerini care invadează, pur și simplu, Ierusalimul...
Eu nu-mi neg nemurirea
de Mihail Valentin
Eu nu-mi neg nemurirea Tu alegi averea, Eu decid iubirea Tu mergi cu anii, Eu rămân cu clipa Tu îți accepți firea- Eu nu-mi neg nemurirea… Cât timp va fi astfel? Vezi dar că tu te-agăți de viață, Tu...
Ganduri...
de Mircea Ruse
Suntem simpli oameni, simple frunze-n in vânt, muritori ce caută nemurirea și n-o gasesc nicicând... greu de cunoscut, ușor de ranit, ca un vis din aburi faurit... Ne place sa ne amăgim, crezând ca...
Servit cu ambrozie
de Bogdan Nicolae Groza
30 de clipe am călătorit dincolo de stele. Am visat oceane plutitoare înotând deasupra capului meu, și am hrănit toți zeii cu noduri de sevă crescute sub aripile mele. Înspre albastru îmi bătea...
astăzi
de Dumitru Sava
nu m-am mai spovedit de mult de pe când eram copil şi asta doar de gura mamei ce să-i mai spun popii că am greşit dacă eu eram însăşi greşala ce să-i spun că am păcătuit când eu eram însuşi păcatul...
Iubiți-vă oameni
de Gheorghe Alionte
Iubirea este mai veche decât omul? Iubirea a apărut odată cu omul? De unde vine iubirea? Ce este de fapt iubirea? Există fericire fără iubire? Poate perpetua viața fără iubire? Religia spune că...
scrisul în gând
de vlad sofianu
O secundă, atât durează cât să se nască o idee căreia îi rămâi tributar pe viață și care-ți va hrăni cu dezamăgire perpetuă pofta de tine. Ha! Știu, știu foarte bine că voi, scriitorii, poftiți la...
Paradoxul iubirii
de ROBERT TRIF
PARADOXUL IUBIRII Am încercat să fug de tine, la început din frică Frica de mine însumi, de propria-mi imagine Oglindită în privirile tale dulci și amare. Mai apoi fugit-am din gelozie, ori nerozie...
Răbdare și împlinire
de Corneliu Traian Atanasiu
„Morților – spune Sorescu în prima strofă a poeziei Tutun - / Li se pare veșnicia / Mai lungă, / Fiindcă nu li se dă voie / Să fumeze.” Uneori timpul – prea răbdător – pare să (de)cadă într-o...
