"Omul e nefericit pentru că nu știe că e fericit" – 20079 rezultate
0.09 secundeMeilisearchALBEI CORNELIU
Eu cred ca omul e asa cum ii este sufletul. De aceea imi doresc ca ceilalti sa ma vada asa cum imi este sufletul si nu trupul.
10 poezii, 0 proze
ICIakab Cornelia Claudia
Sunt un spirit. M-am aratat în 8.08.1971 duminică la ora 8 dimineata. Omul e in imaginatia mea, il framant, dospeste. Intr-o zi imi voi ascunde chipul iar. carpe_diem464
207 poezii, 0 proze
EPEugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
SCSandu-Milea Constantin
Câte ceva despre autor.. S-a născut la 26 septembrie 1955 în comuna Agăș, județul Bacău. A lucrat încă de foarte tânar ca lăcătuș mecanic CFR,locomotive, în industria aviației, la mina de cupru si în domeniul geologie până în anul 1989. A făcut studii libere de pictură, sculptură, actorie, regie, teatru, apoi , ca autodidact convins, a ales meseria de sculptor și de cercetator privat în istoria formelor plastice pe care o practică timp de peste 25 de ani.Până în prezent a realizat peste 500 de sculpturi în lemn, bronz și marmura. Are un site:www.constantinmileasandu.bravehost.com; unde prezinta opera lui de sculptură, zece proiecte de monumente pentru lumea civilizată, și câteva conferințe despre arta modernă și despre Fundamentele Modernității Europene. In prezent trăiește la Brașov si sculpteaza. adresa atelier: Str. Neagoe Basarab.nr.17.( Piata Teatrului) Tel:0744994454 e- mail:cmileasandu@yahho.com; www.constantinmileasandu.bravehost.com
1 poezii, 0 proze
DNDiaconeasa Nicoleta
N-am talent.Adolescenta e perioada cand omul are grija de sufletul lui , il descopera, il modeleaza , il formeaza.Ne intereseaza mai mult valorile, sentimentele si gandurile noastre.Spre maturitate ... adio.Nu stiu unde dispar toate acestea , sper sa nu descopar prea tarziu.Si de aceea unii dintre noi se apuca sa scrie,sa compuna versuri, scenarii ...sau oricum , sa scrie:) A scrie despre sentimentele,trairile,gandurile tale e cel mai bun exercitiu pentru a te descoperi. P.S -cei care simt nevoia sa comenteze referitor la vreun text,dar nu au cont pe acest site o pot face pe profilul meu de hi5,accesand mai sus "pagina personala web"-sunteti invitatii mei:D
9 poezii, 0 proze
Nicolae - Claudiu Marinescu
Cine sunt? "Sunt sarpele cu aripi de porumbel si vulturul cu cap de hiena... Sunt omul trist ce zambeste si cel ce rade plangand"... alegeti-va de aici ceea ce va place. Sunt si bun si rau in acelasi timp, sunt si prost si destept, si cumpatat si nebun, si am curaj sa ma tem... Nu-s decat un om, ca voi... asa ca nu prea conteaza cine sunt eu, ci mult mai mult conteaza cine sunteti voi... si ce aveti de spus. Eu unul sunt dispus sa ascult... Totul e sa vreti sa incercati.
59 poezii, 0 proze
LPLucian Preda
Provin dintr-o familie de boieri, cu carte la cap.Desi boieri cu titlu dat de mine saraci sunt ei si le e foarte bine.Am terminat scoala primara la 24 (generala nu ani)Liceul l-am facut pe langa Padurea Verde (mai repede Padurea Corbilor) la UMT am terminat cu brio (media 6) Imi plac florile de mai si ochii misteriosi ai prietenei mele.Sunt omul care vrea sa aseze pe ciorna sentimente sau ganduri. 8.07.03 o zi de suta mai departe istorie.
434 poezii, 0 proze
GBGeorge Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
Negrescu Maria
Hm...O stea pe un soare...Adica doua stele... Nu mi-am facut niciodata o biografie, asa ca ce o sa scriu eu aici nu stiu daca o sa corespunda cu ceea ce se cere.. Eu m-am nascut si am trait(cel putin pana acum) in acelasi oras, in acelasi cartier, cu aceeasi familie.. Am muncit la copilaria mea, am mers si pe la gradinita(de la vreo 3-4 ani), apoi am trecut la scoala generala nr 12 si la sfarsitul ei, am dat(ca tot omul) examenul de capacitate. Am intrat si la liceu si au urmat 4 ani frumosi. Apoi, am terminat si liceul(yeah!...)..de fapt, scuze, Colegiul National I.C.Bratianu si am intrat(cica!) la A.S.E.(sectia SELS) la Bucuresti. Ce-o sa fie de acum incolo? Habar n-am... Cam atat despre mine... Cam putin si prea normal?!Ata ete!
7 poezii, 0 proze
LClupu ionut catalin
Supravietuitor. Am publicat texte în revistele: Dincoace de pod, Observator Cultural, Opinia, Gazeta SF, Fantastica, Helion Online, Galileo Online. Apărut în volum de versuri cu: Adolescent de-a gata (2007); Antologia Romeo și Julieta la Mizil (2012, 2013), Când omul descoperă tăcerea și focul (2013), Antologia Conexiuni (2014). Premii: Mențiune la Festivalul Internațional de Poezie Romeo și Julieta la Mizil (2012,2013), Premiul III la Concursul național de proză scurtă Helion (2014). Contact: E-mail: catalin.lupu@gmx.us http://lupucatalin.wordpress.com/
123 poezii, 0 proze
Omul e nefericit pentru că nu știe că e fericit
de Elena Aprozeanu
când aștepți mereu altceva însingurarea te soarbe în ea te strânge în menghina uitării ca o cobră căreia ai încetat să îi cânți îți cresc ziduri înalte de sticlă mată de jur împrejur o neputință...
Despre fericire
de Nicolaescu Dan Gabriel
Despre fericire. Cine poate indica măsura fericirii? Daca mă gândesc bine, fericirea nu e un concept care să fie încadrat în limite. Oamenii spun: dacă as fi..., dacă as avea..., as fi fericit. Dar...
Dreptul la nefericire
de Emil Tudorache
Fericirea. Un concept atât de vânat, dar atât de puțin înțeles. În fond ce înseamnă că ești fericit? Cred că nu înseamnă nimic mai mult decât atunci când ești mulțumit cu tine, de ce ai, când te...
Am vrut să fiu fericit
de Spinache Catalin
Fiecare om își are povestea lui, una proprie care îi argumentează existența. Unele sunt într-adevăr banale, în așa fel fiindu-le și viața, amorțită, puțin deasupra animalicului, fără meritul de a fi...
Jurnal Spaniol 5
de Cezar C. Viziniuck
Ziua 149, pe drum între Albacete de la Roda și Xativa Ce este omul? De unde vine și încotro se îndreaptă? Omul duce toată viața lui o luptă în contra dictoriu cu legile naturii. Se luptă pentru "a...
Înainte de magnolii (17)
de Florentina-Loredana Dalian
Înainte de a părăsi Parisul, David a trecut din nou pe la atelier. Nu mai purta haine elegante, arăta mult mai modest și parcă nici nu l-ar mai fi interesat, părând mai degrabă preocupat de ceva ce...
Cerșetorul sau dreptul la fericire
de Eduard Zalle
Soarele dimineții de vară înțeapă aerul stătut al pieței care începe să prindă viață. Târgoveți cu fețe obosite și țărănci planturoase, într-un ritual cunoscut, își așează cu grijă și oarece rutină...
Afurisisme (I)
de Nic Zarnescu
Trecutul – o icoană, prezentul – o alergare de cai, viitorul – o iluzie. (N. Z.-Kant) Împreună devenim mai proști. Doar singurătatea poate stabili care dintre noi e mai deștept. (N. Z.-Țuțea)...
Pantofarul și negustorul
de carmen musat coman
profesoarei mele, Amita Bhose A fost odată un pantofar bătrân. Cât era ziua de lungă, el cânta. Era o fire veselă și boala nu-i dăduse târcoale niciodată. Mânca mereu cu poftă și zilele îi erau...
Jurnalul unui sinucigas (fragment 1)
de George Lixandru
Paradoxal, sărăcia îi înrăiește pe oameni, dar îi face și solidari. Unui sărac, dacă-i ceri, îți dă și cămașa după el. Pentru că ce-și spune, dacă n-am azi, n-am nici mâine. Ãla care are e altfel, se...