"Obisnuiai sa ma ningi" – 10533 rezultate
0.04 secundeMeilisearchparerea-unui-om-obisnuit
Părerea unui om obișnuit
de Radu Herjeu
ana andone
Am vazut lumina zilei intr-o frumoasa zi de toamna,intr-o familie modesta de la margine de Bucuresti.Copilaria mi-am petrecut-o la bunicii din partea mamei,intr-un sat prosper de pe malul Mostistei.Acolo am invatat sa fiu atenta la tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii pana la cerul instelat si sa prefac totul in senzatii,dezvoltand o anumita sensibilitate si o inclinatie catre vis si poezie.In gimnaziu obisnuiam sa scriu intr-un caietel "scrisori pentru fluturi si pietre",obicei pe care il am si acum atunci cand inima se revarsa. Drumul in viata mi l-am hotarat de cand eram foarte mica si obisnuiam sa ma joc " de-a scoala".Asa ca mai tarziu nu a fost deloc intamplator faptul ca am urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bucuresti si apoi ale Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.Se implinesc 20 de ani de cand scoala imi e si casa si rai si iad in acelasi timp. Imi doresc ca lumea sa fie mai buna,mai luminoasa si mai plina de iubire si poezia e o cale...
144 poezii, 0 proze
Cosmin C. M.
Am decis sa dau glas chemarii de a arunca intr-adevar cateva cuvinte despre mine. Viata mea este relativ banala, nimic deosebit fata de mii sau milioane de alti oameni. Copilaria a decurs in imaginatia si entuziasmul prieteniei, a strictetii impuse de parinti sau bunici si in vremurile bombardamentului cultural media post revolutionist. Si totusi, cand aveam vreo 14 ani, am pus mana pe o carte - obisnuiam sa mai citesc cate ceva. Cartea se numea Dune si e oarecum faimoasa. A avut un impact imens asupra conceptiilor mele si mai ales asupra preconceptiilor. A fost momentul in care am incetat sa mai cred tot ceea ce mi se spune daca eu nu concluzionez, pe baza logica sau fizica, acelasi rezultat. Am inceput sa-mi pun intrebari, intrebari care, in viziunea mea, erau esentiale: ce sunt? incotro ma indrept? ce imi doresc? ce este dumnezeu? ce este viata? ce este un deja-vu?... Totul s-a schimbat si s-a metamorfozat intr-o opinie solida a universului inconjurator... in timp desigur... mi-au...
12 poezii, 0 proze
Serban Moescu
Nascut in Baia Mare si rezident al urbei pana in ultimul an de liceu. Translatarea la Cluj va insemna concomitent accederea intr-o comunitate literara extrem de valoroasa, prin intermediul cenaclurilor literare la care aveam sa particip. Rodul inclinatiilor mele spre arta in genere, va fi, uneori, poezia, care adesea a fost apreciata sau dimpotriva. Ma bucur ca scriu, mai exact ca obisnuiam sa scriu, ca metoda de conservare a propriei identitati si de introspectie a ei. Atat.
126 poezii, 0 proze
Eva Anghelescu
Sunt un om obișnuit și am o viață aproape banală...Pentru că în meseria mea nu este loc de poezie și frumos, scrisul e ca o evadare... Nu am pretenția că am talent și nici nu vreau să fac paradă de studii pentru că nu scriu pentru critici ori pentru afirmare, ci pentru oamenii pentru care poezia înseamnă o întâlnire fericită între trăire, sentiment, idee, estetic și sublim. Chiar îi rog pe domnii critici să mă ignore. Cioran spunea că " e foarte greu să accepți să fii judecat de cineva care a suferit mai puțin decât tine...și cum fiecare se crede un Iov nerecunoscut...", în rest opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii.
2 poezii, 0 proze
Helena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Alexe Sonia
Născută într-un orășel la un capăt superb de țară, cu o copilărie obișnuită, o adolescență furtunoasă, o viață tot atât de bună ca a ta, îmi doresc mai mult de la mine și de aceea scriu sperând că voi reuși să mă autodepășesc.
3 poezii, 0 proze
Diana
"Pentru suflet".Ceea ce scriu eu ân micile mele "comori de iubire" este despre oameni, sentimente și mai ales sunt poveștile și sentimentele unor oameni, nici un singur vers nu este despre mine.Am trăit atata timp în anonimat încat m-am obișnuit cu el, mi-a devenit prieten, partener și confident, de aceea nu vreau să mă despart de el, nu sunt pregatită.Dar m-am gândit că ar fi nedrept să țin în anonimat, propriile-ți sentimente doar pentru că eu nu le știu împartași pe ale mele... Eu scriu cu mâinile și mintea, tu citește cu sufletul și inima...
2 poezii, 0 proze
Irina Enea
Nu știu cum mă vede lumea, dar eu însămi mă văd doar ca pe o copilă care se joacă pe malul mării, încercând să găsească din când în când o pietricică mai netedă sau o scoică mai frumoasă decât cele obișnuite, în timp ce imensul ocean al adevărului se află nedescoperit, în întreaga sa, înaintea lui...
15 poezii, 0 proze
Popovici Alexandra
Ce pot spune despre mine? Sunt o fata cu obisnuita nascuta in Oradea,Romania.Am ochii caprui si m-am apucat sa scriu poezii cam din clasa a 4 a.De atunci de cand am descoperit aceasta parte a literaturii care, pot zice ca m-am indragostit de ea.Practic eu nu am prea mult timp sa scriu poezii deoarece am facut si fac o multime de lucruri(gimnastica ritmica,canto,design vestimentar,etc.)pe care le tratez pe fiecare cu seriozitate si cu pasiune.Am concurat la olimpiade judetene(romana,mate,informatica,fizica) la care am luat mentiuni.Poate ca voi avea un viitor plin de peripetii si de lucruri minunate dar cum nu stiu pot zice ca ma voi stinge ca o flacara necunoscuta intr-un univers neguros.
19 poezii, 0 proze
cojoaca maria
"Suntem obisnuiti sa-i judecam pe alti dupa noi,iar daca le iertam cu bunavointa greselile pe care si noi le avem,atunci ii osandim groaznic ca nu au calitatile noastre"
3 poezii, 0 proze
Obisnuiai sa ma ningi
de Dragomir Rodica
A nins cu flori peste mine Petale rogvaiv în dans nocturn Regina nopții\' și sufla psihotropele secreții Prin nările pistilului Prea orgasmizat de copulația fanteziilor noastre Pentru a se mai ridica...
Un tânăr pașnic și un viitor mare teolog...
de Anghelina Tiberiu
Căldura din Biserică nu se extindea și în exteriorul ei... din păcate. Mi-am tras cu nesaț mănușile în mâini si am ieșit din pronaosul bisericii expirând aburi fierbinți. Afară ningea liniștit,...
nanopoezia nimicului
de Camelia Petre
astăzi scriu o poezie perpendiculară cu nimic peste coapsă mă îmbie gângură-te sârbă din buric ies în lipsă unghii roase haos mă petrec false tristeți lasă-mi prada fără oase portocală-te zemos un...
scrisoare din cub
de dan petrut camui
dragă ana mă gândesc mereu la tine la zâmbetul tău la mișcările trupului naturale fără prefăcătoria sau amatorismul specific femeilor plătite să convingă bărbații din jur sunt atât de furioși încât...
ceva simplu
de Alexandru Gheție
am un pat de ani de lângă radioul darclee până la baie fac 10 minute mă târăsc las în urmă un rând de piele sunt un varan un șarpe hăituit de canibali dulci - rareori ajung la timp degeaba mi-a...
Călugărul
de Zburlea Ariana
În căști se auzea ,,It must have been love”. Când mă plictiseam de melodiile din listă, repetate din școala generală până după facultate, preferam radio-ul. Deși nu iubisem recent, ceva din versuri...
meandre 29-audiența
de viorel gongu
MEANDRE 29- audiența Dosarul care cuprindea peste 180 de pagini părea voluminos. Lui Mihai îi era teamă că nu va fi lăsat să intre cu dosarul la ministru așa că l-a băgat la betelia pantalonilor,...
Muncile câmpului ( II )
de Miclăuș Silvestru
... cât în serios - cât în joacă, am învățat să leg vița de vie cu mlajă exact așa cum reușise mama să mă instruiască... trei zile la rând; sâmbăta cam pe la prânz era gata. După amiaza acelei zile...
Fără titlu. IV
de Dana Marinescu
În seara aceea am ieșit la plimbare, cum obișnuiam în fiecare seară. Sau noapte. Uneori până spre cinci dimineața fără să ne dăm seama când și cum a trecut. Am intrat într-un bar cu prea puțini...
