"Oamenii mă uimesc" – 20226 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Clubul Poeților Dispăruți
Interviuri virtuale cu scriitori și oameni de cultură. Răspunsurile nu sunt imaginate, ci sunt rezultate din prelucrări realizate cu ajutorul inteligenței articiale asupra operelor acestora și asupra informațiilor cunoscute despre ei.
de Radu Herinean
Turcan Cristina
Imi place sa scriu poezii de mica.Tatal meu mi-a inspirat dragostea catre poezie.Toate poeziile care le-am scris sunt despre mine,despre oamenii care ma inconjoara.Iubesc poezia.De ele stiu doar parintii mei.Nu le-am citit nimanui altcuiva.
1 poezii, 0 proze
Miriam Diana Peretz
Imi plac:napolitanele,Vivaldi,oja,Stendhal,plajele invadate de pasari si supuse de talpi ,oamenii in care ma caut si oamenii in care nu ma gasesc. Deocamdata,imi duc viata intre Bucuresti si Ierusalim,locul unde studiez. yahoo messenger - plajapasarilor
2 poezii, 0 proze
irina malinescu
Ma numesc Irina Malinescu si sunt studenta a Facultatii de Litere . Sunt o persoana responsabila si sensibila . Imi plac oamenii comunicativi, sensibili si cu simtul umorului.
2 poezii, 0 proze
Sanda Daniela
Scriu poeme pentru sufletul meu și simt că prin ele mă eliberez. Astfel, scriind,îmi exteriorizez avalanța de sentimente. Lucrurile care mă inspiră sunt minunile cu care viața ne întâmpină zi de zi, iubirea, prietenia, natura și oamenii care au știut să lase în urma lor lucruri memorabile care să ajute omenirea în progresul ei.
21 poezii, 0 proze
Mihaela Beu
Am cautat implinirea in ceea ce era in jurul meu, in oamenii de langa mine, in zambetul persoanei iubite, in ochii celor care ma plac pentru ceea ce sunt, in raze de soare, in tot ce e frumos...si in poezie.Textele sunt scrise de-a lungul mai multor ani, prin ele reusind sa imi cladesc acele momente de relaxare, de rabufnire a furiei, de emotie si lacrimi, de iubire...Ele reprezinta transformarea mea ca persoana in tot acest timp, metamorfoza. Pentru toti cei care stiu ca "visele nu mor niciodata".......
19 poezii, 0 proze
Long Vistiana
M-am nascut in Bucuresti si am ramas aici pana acum caci e si ceva care ma atrage la orasul acesta cam aglomerat si poluat... poate parcurile lui frumoase, agenda lui culturala, oamenii minunati din jurul meu si posibilitatea de a intalni multi altii din diverse domenii. Am absolvit aici facultatea de psihologie- m-a pasionat psihologia de cand am facut cunostinta cu ea, in liceu iar in prezent sunt in formare ca psihoterapeut in orientarea Gestalt. Meseria mea de baza este cea de parinte si sustin sus si tare ca este cea mai complexa meserie din lume. Am invatat enorm din ea si voi avea mereu de invatat.
21 poezii, 0 proze
Satis
Trupul este neimportant...sufletul...este aici de cand lumea:) Limbajul Universului mi'a spus asta. Am incetat a mai intelege oamenii, ma multumesc doar a iubi in fiecare secunda.
5 poezii, 0 proze
Dragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
diaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
nicolau george daniel
Nascut in Bucuresti, 1976, absolvent al Colegiului Universitar de Birotica (2001), am ales domeniul managementului resurselor umane, adica un mediu in care ma simt cel mai bine, in care emotiile oamenilor nu sunt mereu cenzurate. Sunt casatorit si am in prezent o fetita care imi lumineaza viata. Poate copiii nostrii vor stii sa duca mai departe traditia pasiunii pentru romantism, pentru visul frumos al inteligentei, pentru ca noi romanii, indiferent cat de hoti si de vicleni suntem considerati, am fost si vom fi mereu mai aproape de D-zeu prin caldura sufleteasca si prin pasiunea cu care stim sa iubim. Sper ca viata sa imi permita sa compun texte care sa ajuta oamenii sa intre intr-o lume ideala, sau macar sa imbratiseze intr-un mod ideal toate sentimentele si trairile pe care m-au incercat si pe mine.
19 poezii, 0 proze
Oamenii mă uimesc
de Magda Isanos
Oamenii mă uimesc și-acum. Aș vrea să cunosc ca ei toate lucrurile pe numele lor și-n drum larg să-mi alătur pașii de pașii lor grei. Fiecare zare să nu aibă-n spatele ei înc-o zare, fiecare cuvânt...
Testament pentru iubire
de Maria Prochipiuc
undeva într-un loc anume oamenii mă uimesc îmi alătur pașii de pașii lor fiecare cuvânt răsună sub clopot când se face noapte ascult uneori singuratică învăț bucuriile pe de rost dorurile îmi...
Batîr Adina – jucând șotron cu primăvara
de Maria Prochipiuc
Daniela Luca tu talmaci neostoit al curtii regale nici poemele nu te mai dezbraca de ingeri nici visele nu iti mai sunt margele de-opal nici sorii nu iti mai sunt cercei la ureche tu talmaci al...
***
de Negru Vladimir
sunt atâtea lucruri care mă uimesc toamna asta nefericită ca sunetul unei flașnete măiastra cu aripile ciunte desenată pe-un zid la Socola bătrânelul acela blajin care cerșește la colț și-mi zice...
Să stai în cuvinte ca într-o casă veche
de Alexandru Mărchidan
să stai în cuvinte ca-ntr-o casă veche locuită de mii de oameni înainte. nu ai de ales decât între acestea două să rămâi în stradă privind din afară ori să vii înăuntrul cuvintelor unde fiecare și...
Dulapul <i>(Le Placard)</i>
de Radu Herinean
PREZINTA DULAPUL Le Placard Un film de: Francis Veber Distribuție: Daniel Auteuil, Gérard Depardieu, Thierry Lhermitte, Michèle Laroque, Michel Aumont, Jean Rochefort Un film produs de: Alain...
Dimineata de junky
de badiu monica
M-am trezit și azi, complet spartă. A nu știu câta oară când încerc să-mi aprind neuronii la flacără de băț de chibrit. Rămân blocată cu capul jumătate pe pernă, jumătate pe sub alta, convinsă că voi...
Iar Petru plângea de câte ori auzea cocoșul cântând
de Alexandru Mărchidan
Dragi autori și cititori ai site-ului poezie.ro, vă anunț cu bucurie publicarea unei cărți de... poezie. Titlul este cel care dă și numele prezentei postări. Așa cum se vede în subtitlu, este o...
Moartea bătrânului
de Florin Andor
umblu gol și pământul se zguduie până la capătul verde transparent iubesc apa aceasta pentru că știe să ridice la suprafață lucruri care uimesc arunc în calea ei cifre și timp sicriul profetului...
