"Mereu spre...altă zi" – 20175 rezultate
0.02 secundeMeilisearchBadulescu Mihail Gabriel
Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...
20 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
Tiamat
M-am născut din cenușa revoluției, în scrumul încă fierbinte al comunismului, sub cele dintâi raze limpezi și blânde ale libertății. Trăiesc în semnul racului, mai mult înapoi decât înainte, sub zeci de regrete renasc în fiecare zi, mereu alta, cu noi vise împrăștiate într-o minte zăpăcită, mai dezechilibrată pe zi ce trece. Mi s-a spus că sunt idealistă. Mi s-a mai spus că pot reuși orice îmi propun. Eu îmi cânt mereu printre gânduri dorința de a-mi dori ceva. Și nu mai am răbdare deloc. În viitor sper să mă iubească lumea și să fiu cât mai puțin mediocră.
2 poezii, 0 proze
CGclaudiu gherghilescu
Mi-ar fi placut sa fie stufoasa (biografia) si sa pot spune cate in luna si in stele...dar cred ca n-as mai fi eu...ci altul. De aceea azi...mereu un alt azi...mi-e dat sa las spre citire aceste cateva cuvinte si nu date care sa te indrume catre MINE...sau , ca sa respect totusi regula hai sa ma conformez...in doua cuvinte...INCA ANONIMUL.
6 poezii, 0 proze
NINicoleta Iuhoș
2 octombrie 1977 O visătoare incurabilă, mereu în căutarea iubirii. M-am născut acolo, am copilărit dincolo, locuiesc aici, lucrez în altă parte. Sunt așadar câte un pic de peste tot. Nu am publicat încă nimic pe hârtie. Sunt master în dreptul afacerilor, dar n-am stofă de afacerist. Nici stomac de avocat. Am suflet delicat dar puternic. Și aripi pentru a zbura spre cer... nicofobia@yahoo.com
44 poezii, 0 proze
AFAna Finta
Fiind ultimul copil din trei, deci mezină, mereu mă simțeam pusă în umbră. Mi s-a format o dorință, combinație între foame și ambiție, de-a mă face auzită. Vroiam ca lucrurile să mă reprezinte pe cât de mult posibil, ceea ce-a favorizat conflictele. Mă aflu într-o continuă luptă de-a menține ceea ce sunt eu, propria-mi identitate. Lectura reprezenta un lucru impus, motiv pentru care mi-am creat o adversiune pentru ea, însă lucrurile au început să se schimbe când am citit (cu interes) "Coliba unchiului Tom". Asta se întâmpla abia în clasa a cincia, și a generat interesul meu spre a participa la mai multe activități culturale sau care țineau de expresivitate. La dorința părinților, am urmat liceul și facultatea de științe economice. În prezent scriu, și încerc să o fac vizibil.
22 poezii, 0 proze
catindatu mihai
Daca ma gandesc la propia-mi viata sunt tentat sa o compar cu trecerea prin anotimpul primaverii si al verii , atunci a fost copilaria si tineretea iar toamna ar fi tot o tinerete dar mai matura,mai plina de miez,de amintiri.Iarna nu stii cand incepe in viata ta pentru ca de fapt tot restul vietii ne pregatim pentru acel drum spre propriul Pol Sud. Mi-am petrecut anii intre masini si masinarii,in miros de sudura,de ulei incins,am trait si inca traiesc alaturi de truditorii fierului,e o arta ciudata pentru ca de fapt orice meserie e o arta si are artistii ei ,din pacate anonimi pentru ca nimeni n-o sa fie extaziat de o roata dintata sau de un strung. Mi-a placut mereu muzica ,de fapt sufletului meu i-a placut sa se inconjoare de muzica si cand ma simt dezamagit si foarte trist ascult piesa "Ocean cloud"cu Marillion.Sper ca pot sa transmit ceva bun din sufletul meu ,din modestia si intelegerea mea pentru ceilalti.
10 poezii, 0 proze
Ecaterina Chifu
Am studiat la Lic. M. Eminescu din Buzau si la Universitatea din Bucuresti, la Facultatea de Limbi Straine. Sunt profesoara de limba franceza si am publicat 8 carti mentionate in "Dictionar de Scriitori Contemporani", edituraonline, reteaua literara. Am cateva texte pe site-ul Asociatiei Romane pentru Patrimoniu la edituraonline. Am in manuscris doua carti "Emigranta" varianta romana si franceza si "Noi doi", ultima inspirata din drama elevului si a profesoarei de limba romana, in romana si franceza si alte romane de calatorie"Croaziera pe Mediterana" "Concediu la munte","Concediu la mare".Caut editura profilata pe carte pentru tineret. Acum trimit niste sonete CHIFU ECATERINA Pseudonim: SPERANȚA CARTEA SONETELOR SONETUL I DORURI Ard doruri în mine, doruri de foc, Gândesc la viața trecută, viitoare Mă întreb mereu de ce al meu noroc De-l am, prinde aripi spre alții să zboare. Iluzii ne facem mereu, tot mereu, Credem că alții ne iubesc, dar cât doare, Când vedem a lor înstrăinare Și ce...
1 poezii, 0 proze
GMGeorge Murnu
George Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, București) a fost un scriitor, traducător și istoric de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână"), membru corespondent al Academiei Române. Cel mai prestigios scriitor aromân modern, George Murnu, s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi, de lângă orașul Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Yugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi...
9 poezii, 0 proze
sanda deme
mereu invat ceva nou si sper ca am facut ceva bun in viata asta.
57 poezii, 0 proze
Mereu spre...altă zi
de Maria Prochipiuc
Pe undeva, printre copaci, de-aseară a nins cu poeme Și peste blocuri, care, își sting luminile mute. Cineva mă caută prin vreme Erau parcă ochii tăi adânci. Pe undeva, doar ploaia mai scrie câte-un...
o zi și eu
de Vali Nițu
bună dimineața am să-ți spun ceva cu înțeles și nu cred că poate fi încifrat în adâncul rebusului ce pare a fi viața noastră chiar dacă-i tăcere privirea vorbește și descifrează integrama eu-lui ce...
Nemuritorul
de schiopu lucianico stanc geliiona
Iar mă plângi, și iar ți-e dor, Nici mie nu-mi e ușor, Și iar spui că nu mă vrei, Fiindcă sunt nemuritor. Zi de zi te tângui - dragă, Ba să vin, ba să nu vin, Nici eu nu știu ce să cred, Nu vreau ca...
pornesc din imensul tau trup
de Lidia Sararu
de ziua mea: verii buni imi aduceau lalele (mereu desfacute, insa luate la un pret convenabil) matusile veneau cu rochii inflorate, prea scurte in nici un caz - si cind te gindesti ca linga tine le...
Copacul care a râs
de ioana bolba
Știa de fiecare dată cum întinde mâna să mângâie Aerul de dimineață, Destul de grăbit spre o altă zi Cu umerii mereu lăsați deoparte, Pesemne se întreabă de ce fiecare clipă are dansul ei Nu știe să...
Bună. Ce faci?
de Ionut Acrudoae
Bărbatul încerca să-și desfunde urechea stângă și nu reușea. În același timp, își amintea de o altă zi în care dorise aceeași desfundare concretă, dar cu opreliștile de rigoare: prea multă ceară în...
am plecat într-o zi ca oricare alta
de Anca Zubascu
în parc toți oamenii erau orbi în ziua aceea și am plecat mai departe îmi auzeam picioarele fugind după mine încercam să îmi amintesc dacă eram desculț când am plecat de acasă din când in când...
Inca o zi
de Rodica Badea
\"Inc-o zi s-a dus, Soarele a apus, Norii s-au culcat, Peste-un camp mai lat... Dar eu stau aici, Privind mereu, Visul tau de-amor... Peste-un ceas te-ai sculat Ultimele raze de soare iti lumineaza...
câteva zile și nopți alături de mine
de Dana Banu
nu eram singurul om ce venea să rostogolească norii prin ceruri în luna aceea a lui marte spre asfințit scriam citeț pe suprafața apei eu nu trăiesc firescul ștergeam totul apoi și o luam de la capăt...
zile
de Camelia C.Petre
Monștrii invadează iară lăcașul sfânt al gândurilor învolburate. Nu e posibil oare să fie ridicat un dig completat din toată indolența omenirii? Sau poate un vaccin… Forța iscată de căderea liberă a...