Poezie
pornesc din imensul tau trup
1 min lectură·
Mediu
de ziua mea:
verii buni imi aduceau lalele (mereu desfacute,
insa luate la un pret convenabil)
matusile veneau cu rochii
inflorate, prea scurte in nici un caz
- si cind te gindesti ca linga tine le scoteam
atit de repede incit imi ramineau cicatrici pe piele
oh, si tata care imi fura dintotdeauna darul lacrimilor
cu o carte invelita in hirtie albastra (sa
curg mereu dinspre el)
si mama imbracata in rosu si negru, vecina
de la patru zimbind mucalit
in fiecare an,
in acea zi,
sufletul meu isi ratacea perechea
trupul se dilata in nestire
chiar daca era la mijloc o imbratisare slaba,
pina apucam sa adun in vene
toate orizonturile tale si
soldurile din magazine
apoi asteptam.
sa vii.
sa incercuiesti sinii
oprind rotunjimile in causul palmelor.
intunericul ne incilcea gurile moi,
necuratate de firele de tort,
de resturile de iubire.
aerul cadea hulpav peste noi,
peste inimile caramelizate.
din cind in cind erai durere.
din cind in cind, anestezie generala.
spre o alta zi a mea
pornesc intotdeauna
din imensul tau trup
ca o ploaie asudind a tristete
002.215
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lidia Sararu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 181
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Lidia Sararu. “pornesc din imensul tau trup.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lidia-sararu/poezie/44206/pornesc-din-imensul-tau-trupComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.