"Mahalale înghesuite" – 1183 rezultate
0.03 secundeMeilisearchDragos Serban
Pe 16 dec 1978 apare pe lume dornic de a cunoaste imprejurimile Dragos Serban, intr-o casa veche de la marginea Bucurestilor. A crescut inconjurat de birturi de mahala si de muzica lautareasca. La inceput nu le baga in seama. Dupa care a inceput sa le urasca. Dupa si mai mult timp, o data cu schimbarile interioare a descoperit in oamenii aceia simpli din mahalale, care zac pe scaune tocite din lemn cu tigari proaste in coltul gurii si o jumate in fata, toata filozofia populara romaneasca. Si a inceput sa-i iubeasca. Pentru ca i-a inteles. Pe ei, si pe ceea ce se ascunde in spatele unui palton rupt in coate.
70 poezii, 0 proze
Andrei Popa
nascut intr-un colt mizer de mahala crescut cu seminte si ciubuc studii, studiile altora carti citite sandra brown, publicate emil cioran o tiganca mi-a ghicit ca am sa mor intr-o barca aurita pe malul nicolinei
1 poezii, 0 proze
Ovidiu Manciu
In poezia mea, am incercat sa imbin magia din mahala cu raceala mecanismelor, sufletele mutilate cu miscarea monotona a utilajelor. Poezia mea nu e un strigat de eliberare, ci o constatare a senzatiei de claustrofobie care exista in fiecare dintre noi. Presiunea societatii devine tot mai puternica cu fiecare zi ce trece si consider ca e de datoria poetului sa o redea prin metafore intr-un mod original (nu neaparat placut) celui care citeste, in speranta ca o sa trezeasca anumite reactii emotive.
3 poezii, 0 proze
Alexandru Macedonski
ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...
120 poezii, 0 proze
Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
Teo Teofil
Curicullum vitae – ca-n Bănat Șie potcă să mă fac? După tată mi-s slovac. Numa’ mami-i dîn Măhala, C-aiși avem noi capitala. Io-s născut în Cimișoara, Năince d-o da primăvara. Șî ne-am mutat dă aiși acolo Dân Măhala măi încolo. D-acu’ șăgiem în Șietace Șî-s fălos la patru așe… Că vorbiesc limba șie-m’ plașe
43 poezii, 0 proze
François Villon
François Villon (cca.1431 - cca.1474) a fost unul dintre primii mari poeți ai Franței. 1431-probabil la începutul verii se naște Francois de Montcorbier, zis Villon. 1441-Francois Villon, care locuia cu mama sa într-o mahala de lângă mănăstirea Cordelierilor, e adus de către aceasta în casa canonicului Guillaume Villon, unde se stabilește. Poetul își începe studiile la Universitatea din Paris. 1449-Villon este declarat absolvent al Universității. 1451-Celebra strămutare a pietrei numite Pârțul-Dracului din fața casei domnișoarei de Bruyeres, bătrâna pizmașă și rea de gură. Autori: Villon și prietenii săi. Datorită relațiilor canonicului Guillaume Villon, F. Villon îl cunoaște pe Robert D'Estouteville, Marele Prevot al Parisului, și cunoscând-o pe Ambroise de Lore, soția lui Robert scrie Balada dăruită de Villon unui gentilom abia însurat, ca s-o trimită soției sale cucerite cu sabia. Obține iertarea sa și a prietenilor săi. 1452-În urma episodului mai sus amintit, episod cu grave...
38 poezii, 0 proze
Barbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Nikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
Mahalale înghesuite
de Marinescu Victor
Spre vest privesc golul din fereastra compartimentului și ascult noaptea. Să tot fie câteva ceasuri de când am lăsat să treacă legănatul barjelor și liniștea Porților de fier. Alături o tipă și un...
de Ina-Stefania Lazar
Banal de Ina-Ștefania Lazăr (28-29.08.2009) Cum am ajuns în mahalaua Bucureștiului de azi? - Unde, din feerica lumină a nimburilor de altar Ieșim în străzi înghesuite cu magazine felurite și ne...
U
de Manea Ionut N.
Am ocolit mult să ajung acasă la Mili. Străduțele înghesuite, mahalaua zgomotoasă aveau o vrajă asupra mea, mă hipnotizau. Aici l-am cunoscut pe Hol. Vindea trandafiri și coronițe pentru înmormântări...
Iubiri flasce
de razvan rachieriu
Mi-am despicat iubirile flasce ce atârnau inerte pe rama goală de deasupra canapelei le-am divizat în silabele negării și le-am pus pe foc să fiarbă am lăsat mustul lor dulce să fermenteze și l-am...
Sarind in mare
de Octavian G. Mustafa
1. Þanțoși mai eram, eu și Mirabel. Așa cum ne tupilaserăm în nisipul lucios, două trupuri arămii, încordându-și mușchii, și două priviri scăpărătoare scrutând Oceanul, zadarnicul Ocean al...
Orașul nu mai este demult al meu
de Alina Dora Toma
Orașul nu mai este demult al meu. Cu ani în urmă, împrumutasem prietenilor câteva case. Mi-a fost milă de ei – erau tineri, venise iarna, le era frig. Îmi amintesc clar cum le îndesasem clanțele...
Cartea Irinei - 4
de nastia muresan
Suntem aici pentru că aici avem voie să sperăm. Dr. Li nu spune niciodată „îmi pare rău, nu mai e nimic de făcut”. Medicii din Norvegia interzic speranța ca pe un gest superficial și atins de...
life is a dead cigarette
de Leonard Ancuta
ai primit în sfîrșit un loc de muncă în lumea asta o slujbă mortală zbori cum o pasăre prin propria durere începi prin a rupe capul păpușii trupul îl umpli cu cenușă prin orificiul gîtului strecori...
Caftul din Aleea Zimbrului
de Adrian Tarita
S-au stins tăciunii iernii din priviri încercănate Cu palid chip mă plimb prin colbul primăverii; Împins spre mahalaua tristă de tălpi îngreunate În roși bocanci străpung domol vacarmul serii. Apare...
Intimitatea forțată
de Corneliu Traian Atanasiu
În occident, sociologii susțin că există o zonă de intimitate, un spațiu aferent fiecărei persoane, care o înconjoară protector ca o firească extensie a trupului său. Apropierea la o distanță mai...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (46)
de Doru Ciucescu
Prin poziția geografică privilegiată pe care o are, Marocul este un spațiu ancorat în Africa, dar legat profund cu Europa, în care de-a lungul istoriei cuceririle teritoriale ale diverșilor...
