"Figurina de sticla" – 5908 rezultate
0.04 secundeMeilisearchȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
Federico Garcia-Lorca
Federico García Lorca (n. 5 iunie 1898, Fuente Vaqueros, Granada - d. 18 august 1936, între Víznar și Alfacar, ibidem) a fost un, poet, prozator și dramaturg spaniol, cunoscut și pentru talentul său în alte domenii ale artei. Încadrat în generația lui 27 a literaturii spaniole, este cel mai popular și influent scriitor spaniol din secolul XX. Ca dramaturg este considerat una dintre figurile de referință ale teatrului spaniol din secolul XX, alături de Valle-Inclán și Buero Vallejo. A murit executat în timpul Războiului Civil din Spania (1936-1939), datorită simpatiei sale pentru Frontul Național și condiției sale de homosexual declarat. S-a născut în municipiul Fuente Vaqueros dn Granada (Spania), în sânul unei familii înstărite, pe 5 iunie 1898 și a fost botezat Federico del Sagrado Corazón de Jesús García Lorca. Tatăl său a fost Don Federico García Rodríguez, un moșier, iar mama sa, Doña Vicenta Lorca, profesoară, a fost cea care i-a...
71 poezii, 0 proze
Adrian Maniu
Adrian Maniu (n. 6 februarie 1891, București - d. 20 aprilie 1968, București) a fost un scriitor român, poet tradiționalist al epocii interbelice. A fost fratele pictoriței, Rodica Maniu și cumnatul pictorului Samuel Mutzner. S-a născut la București, din părinți de origine ardeleană. Se înscrie la Facultatea de Drept (1910), licențiat al Facultății de Drept din București dar nu profeseaza niciodată după examenul de licență. Redactor la Chemarea, Universul, Dimineața și Adevărul. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Participa sporadic la cenaclul lui Alexandru Macedonski. Colaborează de-a lungul timpului la revistele "Insula" (1911), "Simbolul" (1911), "Seara" (1913-1914), "Noua revista română" (1914). Debutează ca poet simbolist cu volumul "Figurile de ceară" (1912). Versuri Figurile de ceară, (1912), debut editorial Salomeea, Tipografia G. Ionescu, 1915 Lângă pământ, Ed. Cultura Națională, 1924...
21 poezii, 0 proze
Florin Chilian
\"Florin Chilian este o figură destul de puțin mediatizată în peisajul, destul de stufos, ce-i drept, al muzicii românești cu toate că în cercurile de specialiști este considerat principalul reprezentant al noii direcții avangardiste, deci deloc conformiste, pe care a adoptat-o muzica folk din România ultimilor ani. Mișcarea a început cu Mircea Florian și a culminat cu regretatul Valeriu Sterian și al său „The Very Best Of...”, unde se observă cel mai bine noul gen de orchestrare al pieselor, într-o manieră mai rock și la un ridicat nivel de profesionalism, cu intervenții serioase de chitară electrică și instrumente neconvenționale, atît electronice cît și instrumente orientale (buzuki, sitare), apoi instrumente de percuție specific africane etc. Desigur, schimbarea nu se realizează numai la nivel muzical. Versurile capătă și ele o nouă formă, mult mai modernă, fără să-și piardă nici sensibilitatea, nici profunzimea. Noii folkiști nu mai sînt tributari marilor poeți. Își scriu singuri...
0 poezii, 0 proze
Roald Dahl
Roald Dahl (n.13 septembrie 1916 - d.23 noiembrie 1990) a fost un romancier, autor de nuvele și povestiri, britanic dar un prolific scenarist de film și televiziune. S-a născut la Cardiff în Țara Galilor din părinți norvegieni instalați aici încă din anii 1880. A fost numit Roald în onoarea exploratorului norvegian Roald Amundsen, un erou național în Norvegia. La moartea tatălui său în 1920, mama sa decide să rămână în Regatul Unit pentru a respecta dorința tatălui de a educa copii la școli britanice. Cu toate acestea, tânărul Roald petrece numeroase vacanțe în Norvegia, în vizită la bunici, el vorbind fluent și limba norvegiană. Avea o înălțime considerabilă, în pașaport figurând înălțimea de 1,96 m! În 1939 se înscrie în Royal Air Force devenind pilot, dar în septembrie 1940 suferă un accident în nordul Africii, în urma unei aterizări forțate. În februarie 1941 revine în cadrul escadronului său și participă la bătăliile din Grecia și Orientul Apropiat. În urma unor probleme de...
1 poezii, 0 proze
Octavio Paz
În 1990 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația Juriului Nobel "Pentru a onora scrierile pasionate de orizonturi largi, caracterizate de inteligență senzuală și integritate umanistă" Octavio Paz (31 martie 1914 - 19 aprilie 1998) a fost un poet, eseist și diplomat mexican, una din figurile literare de prima mărime ale Americii Latine. Debutează în 1933 cu volumul de poeme Luna silvestre. Pleacă in Spania, unde se apropie până la identificare de cauza republicană din Războiul civil (reflexiile acestei experiențe apar în Spania, în 1937, sub titlul Bajo in clara sombra y otros poemas, anunțându-l pe marele poet de mai târziu. După o ședere la Paris se întoarce în Mexic, unde va înființa și edita mai multe reviste literare de renume (Taller, El hijo prodigo și, În anii '70, Plural). Influențat pe rând de marxism, suprarealism, existentialism, budism și hinduism, tema sa de predilecție este capacitatea de a-și depăși singuratarea existentiala prin dragoste, erotism și...
10 poezii, 0 proze
Constant Cantilli
O figură originală a primei serii de simboliști români, provenită din cenaclul macedonskian, este și Constant Cantilli, născut în comuna Otojpeni, Ilfov, la 20 iunie 1875. Fiu de moșier, va face în tinerețe boemă literară, sport, publicistică. Studii începute la Paris și Bruxelles (poli tehnice și artă dramatică), întrerupte brusc după 1907, când sărăcește prin pierderea proprietății din Odeni, Vlașca. Pasionat ciclist, C. Cantilli întreprinde în 1894 o cursă București-Brașov, însoțit de „maestrul" Macedonski, aventură insolită, descrisă într-un original reportaj: Pe velociped, cursa între București și Brașov, cu o scrisoare a lui Alex. Macedonski (Buc., 1894). Este un adevărat sportiv, stabilind, în 1912, chiar și un record, distanța București-Paris, acoperită în 10 zile și 6 ore (Din zborul bicicletei, Buc., 1912). Scoate în 1896—1897 Revista modernă (colaboratori: Al. Macedonski, Ion Theo [Tudor Arghezi], Grigore Pișculescu (Gala Galaction), Cincinat Pavelescu, Iuliu C. Săvescu...
3 poezii, 0 proze
Mitropolitul Dosoftei
MITROPOLITUL DOSOFTEI Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. “Acest Dosofteiu mitropolitul – scrie Ion Neculce – nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta”. Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedoromana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera...
2 poezii, 0 proze
Alexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
Ioana Balea
Sunt un călător dornic de autocunoaștere. Pentru mine, scrisul este terapeutic, un soi de evadare din cotidian, o eliberare necesară, dar mai ales desfătătoare. Nu am realizări, nici țeluri prea mari. Pe timpul zilei mă pierd în mulțime, sunt o altă figură dintr-un oarecare birou, dar noaptea, doar noaptea, lampa mea mă luminează doar pe mine. Eu și gândurile mele. Prezentul este un jurnal online, o descătușare, un sport extrem al sufletului meu nestatornic.
76 poezii, 0 proze
Figurina de sticla
de cristina kudor-bandi
Deschide ușa, împinge-mă înăuntru Dă-mi jos haina, ajută-mă să umblu Pune-mă pe scaun si ridica-mi fața, Cuvinte la ureche acum tu îmi șoptești Ce-ar trebui să spun, nu șoapte îngerești, Aranjează-mi...
Cateodata
de voicu corina andreea
Câteodată aud un scârțâit... Un mic sunet făr\' de ecou. Mă uit în jurul meu și am impresia Că se surpă lumea. Poate că într-o bună zi O să se risipească totul sub noi Și vom rămâne imobili în neant...
De-a Baba Oarba II
de Ghejan Andrei
Una-i să te joci de-a ce știi, sau crezi că știi, și alta-i să orbecăi prin labirintul întrebărilor fără răspuns, mai bine zis prin hăul incertitudinilor, al presupunerilor în care ceața unui creier...
VIRTUALIA III spre IV – 2004 (partea a II-a)
de Daniel Bratu
Intrați în Podul frunzelor de vers, cuminți, ne-am așezat pe scăunele, oprindu-ne suflările rebele, să-nceapă Alma unduios demers. În snop de ecusoane sprijinită hârșeala secerilor prinse-n pârg s-a...
Departe
de IOANA COMAN
Stau întins în iarbă și privesc ploaia cum cade către mine, adulmec pădurea care e foarte aproape... Pământul se înmoaie ca un așternut primitor, și mă ademenește un somn greu de oboseală, în care...
Strofe sentimentale de bunic
de Filip Tănase
Stea pe sticlă, frumușică, Stea pe scenă, pe Antenă, Stea-n sculptură și cultură, Stea pe stradă ani și ani O admiră mii de fani. Harnică-i ca o furnică, Ochii mari și gura mică. Pudică și subțirică,...
Pe muchie de cuțit III
de Sofia Sinca
Viitorul cel mai strălucit va fi mereu bazat pe un trecut uitat, nu poti merge mai departe în viață până nu lași în urmă greșelile trecute și durerile inimii. Întotdeauna ceva sapă în noi și uneori...
Franta in uitare
de cristina kudor-bandi
M-am pierdut din nou, suflet ucis În negru-tăciune, veșnic abis, Dansând în uitare am căzut în tăcere Inimă rănită ce nu mai poate să zbiere ; Cămașă de forță pe speranțe pierdute Aruncă-mă-n săbii...
Mira
de Anca Ciobanu
Mira îl întâlnește pe el după nopți singuratice și friguroase.Îl privește acum doar ușor conturat de creioanele ei cerate.Fantomatic,prezent doar prin respirația greoaie,dar și prin zgomotul produs...
Figurine de piatră lunară
de Florin Andor
născut într-o familie de semne am învățat să ascult pe celălalt și să reacționez așteptând venirea eclipsei ce tulbură somnul cu figurine de aur *** aer neîngăduit îmi tăia răsuflarea și mă rătăceam...
