"Fărâma de rouă" – 2910 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
MAMonahia Parascheva Avădanei
Monahie la Mănăstirea Diaconești Suflet de copil este o farâma de frumos din cartea deschisa a copilariei. Într-o vreme în care necuviinta, necredinta, violenta devin din ce în ce mai mult îndreptar de viata pentru cei mici, cartea de fata îsi propune sa scoata la iveala samânta de bine si frumos sadita din prunccie în sufletul fiecaruia dintre noi. Este o carte în care cei de azi se întâlnesc cu cei de ieri, mostenind comori de-nvataminte pe care numai scoala vietii ti le poate agonisi. Suflet de crin" este cantecul duios al copilariei nevinovate. Povestirile adunate in acest volum sunt scene neobisnuite, daca nu chiar bizare pentru lumea secularizata de astazi, in care nevinovatia, simplitatea si cuviinta sunt inlaturate brutal de pervertire si indrazneala. Fericiti copiii care, in aceste vremuri de apostazie, vor mai fi crescuti in dragoste de Biserica si Neam, la umbra Sfintilor si Martirilor nostri... Sta in puterea voastra, parinti, sa nu devina cantecul copilariei nevinovate un...
9 poezii, 0 proze
Bangau Cristina Simona
hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...
1 poezii, 0 proze
MCMaria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
ozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
mocanu mariana
atunci cand m-am nascut aveam de toate. INOCENTA mi-a rapit-o un demon al intunericului...,INCREDEREA sa rupt din mine farama cu farama atunci cand cei dragi ma tradau...,FERICIREA a pierit dureros atunci cand m-am lovit de zidul dur al neputintei de ami implini un vis...am ramas doar cu SPERANTA ca voi avea din nou ceea ce am pierdut...
1 poezii, 0 proze
Carmen More
Sunt acolo unde nimeni nu ma cauta si doar cativa imi banuiesc prezenta. Locuiesc in farame de suflet si franturi de vis. Exist prea mult pentru a putea intelege nefiinta si ma rog de iertare pentru fiecare farama din sufletul meu.
8 poezii, 0 proze
RDRadu Monica Delia
Nascuta la Brad,traind peste tot si nici unde,multe case cu oameni iubitorii si farame de copilarie. Debut literar in revista Eminescu din Timisoara. Lupt sa mentin inchis cercul "Vlaicu Barna" care creste sub privirea ingaduitoare a mamelor noastre de suflet Rodica Cristea si Ruda Angela de la Biblioteca municipala "Gheorghe Parvu"Brad si cu binecuvantarea criticului nostru drag Bulzul ,mai publicam in periodicul motilor nostrii "Zarandul". In prezent ma ocup cu viata stradala a poeziei rotunde. Volum de debut:Fuga, la editura Emia Id:radu.monicadelia
4 poezii, 0 proze
AHAileen Havaa
Când lumea se cutremura, eu vroiam să mă nasc...când pămîntul nesătul îngurgita trupuri, eu mă bălăceam în lichidul amniotic, bucurându-mă încă de găzduirea în uterul de 5 stele, all inclusiv. De atunci tot merg împotriva curentului...mi-am trăit adolescența la 7 ani, maturitatea și mai devreme, iar acum mă hrănesc din câteva fărâme de copilărie. La 3 ani, pe când tăiam cu foarfecele ombilicul fratelui născut sub privirile mele, brusc m-am trezit din toropeala postnatală. Hormonii colcăind prin trup, mi-au lăsat liberă mintea, care a decis să trăiască în altă ordine.
5 poezii, 0 proze
ABandreea bazgau
O farama din raiul ingropat in modern se ascunde si in mine...
8 poezii, 0 proze
MFMaria Fărîmă
12 poezii, 0 proze
Fărâma de rouă
de Larisa Lazar
Mirosul de stropi Gândește să plouă Cu ură Pe fața lucindă de rouă. Cu ură de ploaie Și nerv de frustrare, Cu tunet și fulger Ar vrea să răcnească Lipsit de-ndurare Și cioburi să facă Mărunta...
O farama de curcubeu
de Rodica-Hera CHIRIAC
Afara ploua, in suflet ploua cu picuri de roua. Ploua albastru, ploua gri, ploua cu frunze din ceruri obosite si triste. Suflet avid, pamantul, soarbe tot in adancuri, lasand totusi o farama de...
Dincolo de dincoace
de Vasile Mihai
de-o viață sau două parcă nu mai e la fel ca ieri luminile sting începuturile iar carii rod în florile de tei poteci de ploi ce nu s-au întâmplat încă oare poți picta nisipul scurs de când n-ai mai...
să ne iubim de-a poezia
de Iftime Vasile
Sunt singur, Singur și trist precum o zi de toamnă Ruptă cu dinții din calendarul sufletului Atunci când s-a compromis vântul cu ploaia Prin cearșafuri putrede de frunze. Disper, Disper deși știu că...
La margine de timp
de Nelia Viuleț
La margine de timp cântă cuvintele adunate în chip de suflet. În zborul lor, au adunat din drumul vieții, iubirile ce ard în sufletul gol. Le aud cum se-mping să aducă în dar cântecul ce flutură pe...
Marilena Mihai [ Caly ] - o lacrimă de copil pe un trandafir albastru
de Maria Prochipiuc
Am adormit intre palmele tale. Mi-e somn si teama De glasul din launtrul meu . *** dangăt de clopot calcă încet glasul s-adune tăcerea s-o stingă fără tropotul formei lumina se prelinge-n clepsidră...
Nu plânge!
de Daniel Puia-Dumitrescu
Începe să te aduni de acolo unde timpul a uitat să mai numere ia o fărâmă de soare un strop de cer două lingurițe de rouă proaspătă o bucată hotărâtă de nor un pic de pământ, cât un vârf de cuțit și...
Dacă
de mara manolache
Dacă ai veni cu mine fiecare zi ar fi lumină orice urmă de tristețe fărâmă de durere îți va spăla trupul cu stropi de rouă din mine. Dacă ai veni cu mine s-ar prăbuși zidul încărat de greutate iedera...
Suflet pierdut
de Tomița Andreea
Iubirea transcende timpul iar Moartea o păstrează la adăpostul umbrelor până ce și ultima fărâmă de existență se dizolvă în abisul uitării Cel mai trist moment din viața unui om este cu siguranță...
Stângăcie umilă
de petre ioan cretu
poate ar fi trebuit să mă nasc ceas să pot să-mi potrivesc viața ori de câte ori îmi rămâne în urmă dar m-am născut om bulgărele acela de lumină o fărâmă de duh de țărână de rouă și dumnezeire poate...