"Elegie târzie..." – 1686 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAndré Chénier
André Marie Chénier (n. 30 octombrie 1762, Constantinopol - d. 25 iulie 1794, Paris) a fost un poet francez, reprezentant al neoclasicismului târziu și considerat precursor al romantismului. Admirator al Revoluției franceze, devine victimă a acesteia și a exceselor Terorii Iacobine. Opera * 1791: "Jeu de paume"; * 1792: Imn pentru elvețieni ("Hymne sur les Suisses"); * 1795: Tânăra prizonieră ("La jeune captive"); * 1801: Tânăra din Tarent ("La jeune tarentine"); * 1819: Poezii ("Poésies"); * Elegii ("Élégies"); * Hermes ("L'Hermes"); * America ("L'Amérique"); * Iambi ("Iambes"). ** André Marie de Chénier, dit André Chénier, né le 30 octobre 1762 à Constantinople et mort guillotiné le 25 juillet 1794 à Paris, est un poète français. Il était le fils de Louis de Chénier. Né à Galata (aujourd'hui Istanbul en Turquie) d’une mère grecque (Elisabeth Lomaca) et d’un père français, Chénier passe quelques années à Carcassonne, traduit dès l’adolescence...
1 poezii, 0 proze
AZAndrea Zanzotto
S-a născut la Pieve di Soligo (Treviso) la 10 octombrie 1921. Face Facultatea de litere la Padova, terminând-o în 1942, dar în tot timpul studiilor și după aceea este profesor în satul natal. După o perioadă de „aclimatizare” culturală, petrecută în Franța și Elveția, s-a reîntors să profeseze în același peisaj ce se va transfera treptat în spațiul textului poetic. Primul volum de poezii se numește A che valse? (fiind publicat însă la Scheiwiller abia în 1972) căci debutul editorial are loc la Mondadori, relativ târziu, cu Dietro il paesaggio, în 1951. După spusele poetului într-un interviu, el nu poate scrie decât „în fața/îndărătul peisajului” natal. Fără evenimente exterioare de răsunet, biografia omului Zanzotto se suprapune perfect pe autobiografia poetului. Cele mai îndrăznețe gesturi ale sale sunt chiar operele publicate. Acestea, după debutul amintit, continuă astfel: Elegia e altri versi (1954); Vocativo (1957); IX Ecloghe (1962); La beltà (1963); Gli sguardi i fatti e...
1 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
DUDamian Ureche
Damian Ureche a fost un poet român care a trăit la Timișoara. S-a născut la Slătioara, la 2 septembrie 1935 și a încetat din viață la Timișoara la 15 ianuarie 1994. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1967. A publicat 21 de cărți, remarcându-se mai ales prin Elegie cu Francesca da Rimini și Spectacolul privirii. A fost redactor la revista Orizont.
17 poezii, 0 proze
GAGiovanni Arpino
Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino (1927–1987) s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat, in calitate de ziarist, la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale. In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc. Romanul Il buio e il miele (Intunericul si mierea, Humanitas, 2003) a fost ecranizat in doua randuri: in 1974 (cu Vittorio Gassman in rolul principal) si in 1992, sub titlul Scent of a Woman (cu Al Pacino – Oscar pentru acest rol). Carti: La suora giovine (1959) Un delitto d\'onore (1961) Una nuvola d\'ira (1962) L\'ombra delle colline (1964) Il buio e il miele (1969) Randagio e l\'eroe (1972) Il fratello italiano (1980) La sposa segreta (1983) Passo d\'addio (1986) (Info: Humanitas)
1 poezii, 0 proze
Roxana Gabriela Braniste
Premii Literare 1.Premiul National la "Festivalul de Poezie si Interpretare Critica EMINESCU" 2004 2.Premiul trei la "Conursul National de Poezie GEORGE COSBUC" 2004 3.Premiul I la "Festivalul National de Poezie COSTACHE CONACHI" 2003 mai 2007 Volumul de versuri "Minus patru elegia jumatate (3) septembrie 2008 Volumul de versuri "Lilith" 4.Premiul de Excelenta pentru volumul de versuri bilingv "Lilith", acordat de Revista "Oglinda literara", Focsani 5.Premiul Francofoniei, acordat de Societatea Poetilor Francezi, mai 2008, Paris
32 poezii, 0 proze
GAGrigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
JSJohannes Sommer
Ioan Sommer, în latină Ioannes Sommerus, (n. Pirna, 1542 - d. Cluj, 1574) a fost un învățat umanist transilvănean, originar din Pirna (în Saxonia, pe malul Elbei). A fost directorul colegiului umanist înființat de Despot Vodă la Cotnari (1562 - 1563), apoi profesor și director (1565 - 1567) al școlii de la Brașov întemeiate de Honterus, iar din 1570 directorul școlii unitariene din Cluj. În scrierile sale polemice a demonstrat caracterul irațional al dogmelor catolice și luterane, sprijinindu-se pe critica filologică și istorică a Bibliei. A fost primul umanist european care a dezvăluit izvoarele filozofice păgâne ale unor noțiuni ale teologiei creștine (ex. logosul). Sommerus este și autorul unei biografii a lui Despot-Vodă („Vita Iacobi Despotae”, 1574, publicată în 1587) și al unor elegii latinești în stilul poeților antici („De clade Moldavica elegiae XV”), în care narează întâmplările legate de sfârșitul lui Despot și de propria lui fugă la Brașov, și cântă, în spirit umanist,...
1 poezii, 0 proze
FAFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
Corneliu Vadim Tudor
I. Poezii, Editura Eminescu, 1977 II. Epistole vieneze, Editura Eminescu, 1979 III. Poeme de dragoste, ură și spernață. Editura Eminescu, 1981 IV. Saturnalii, Editura Albatros, 1983 V. Idealuri, Editura Eminescu, 1983 VI. Miracole, Editura Albatros, 1986 VII. Elegii pentru vietăți, 1988 VIII. Recviem pentru mama, 1989
2 poezii, 0 proze
elegie târzie
de Luminita Suse
bănuțul lui tata de aur se dezgropa rușinoasă din piele plângea rouă pe bicepși de plaur se lupta cu păsări avortate din stele învățând să zboare din umărul stâng se scutura de rugina fiarelor...
Elegie târzie...
de Romulus Câmpan Maramureșanu
Te-ai hodinit și tu, Păune... Ca un dangăt de clopot spart de vremurile-n care l-au făcut să plângă. Biet arhanghel, pierdut de mumă-sa-n papura bălților de bocet basarabene, lins, scuipat, vândut,...
Luminița Suse - Duminica inimii
de Aurel Pop
Despre Luminița Suse se vorbește mai puțin în revistele literare ale momentului poate și pentru faptul că se află de câțiva ani buni în Canada, autoarea se găsește la a patra apariție după “Anotimpul...
Cuvânt înainte de ziua a șaptea a poemelor Luminiței Suse
de Adina Ungur
Conceput și închinat memoriei tatălui ei, volumul de poezii „Duminica inimii” apărut în martie 2006 la Editura Limes din Cluj-Napoca este a patra apariție editorială a Luminiței Suse poetă canadiană...
Elegie
de Nicolae N.Negulescu
ELEGIE ASTRULUI MARIN SORESCU Ci iar pătrund în altă înserare copacii se-naltă în zbor vegetal, din lacrimi vă las un templu de sare urmând pribegia pe-o copită de cal. Mi-ajunge , mă arde , jăratica...
Elegie ermetica III
de Cristian Vasiliu
Vor galopa la orizont herghelii negre De nori și gândurile mele concentrice Vor atinge malul și se vor reîntoarce Sleite și scăzute, ca niște soldați Care au pierdut un război nedrept, la vatră....
A patra elegie
de Ion Pillat
Pe drumul vechi pe care se lasă toamna: fumul Sătucului din vale urcând la dreapta, fumul La stânga mea pe ceruri al unui stol, departe. Și eu aici, în golul vieții. Singur între Pământul ce rămâne...
Gutuiul
de Nicolescu Bogdan
Cu străpunsa coroană neînsuflețită Amorțit în valsul fumuriu de brumar, Îi cântă-n culmi o odă cărunțită De vânt salbatic și fără de birjar. El stă afară, chiar lângă fereastră Împrejmuit de-o...
lacrimosa
de Cătălin Al DOAMNEI
ultimul clopoțel nu mai sună se întâmplă și lucruri neprevăzute mortul din sicriu stă de vorbă cu cei vii morții îi pregătesc un fel de înmormântare o jumătate de miliard de goarne elevi îmbrăcați în...
elegie tîrzie
de Costel Stancu
Sufletul plînge frumusețea și zădărnicia clipelor pierdute - turma pe care nu o vei regăsi nicăieri - Nu ești bun de păstor, se vede. Treci înainte și înapoi apa morții, nu întîlnești în cale decît...