"Dorințe în vis" – 18236 rezultate
0.02 secundeMeilisearchSigmund Freud
Sigmund Freud (n. 6 mai 1856, Freiberg, astăzi Pøíbor/Republica Cehă - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză. Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urmatoarele ipoteze: Dezvoltarea umană este înțeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual. Aparatul psihic refulează dorințe, în special cele cu conținut sexual și agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei inconștiente. Conflictele inconștiente legate de dorințele refulate au tendința de a se manifesta în vise, acte ratate și simptome. Conflictele inconștiente sunt sursa nevrozelor. Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conștient a dorințelor inconștiente și refulate. Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noțiuni precum inconștient, mecanisme de apărare, acte ratate și simbolistica viselor. VIAȚA: Sigmund Freud s-a...
0 poezii, 0 proze
Mondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
Baciu Crina Maria
M-am nascut in 15 august 1986 in Fagaras. Cele mai vechi amintiri ale mele sunt din acel oras... Apoi am ajuns in Sibiu. Pe parcursul acestor ani, viata a fost o impletitura din fire negre si rosii incrustate cu vise, dorinte si fericiri. Scrisul meu curge din ranile ce si le provoaca reciproc cei doi eu. Pana si amintirea mea cea mai veche are in atomii ei doi eu: acum eu scriu si eu critica.
8 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
Elena D. Marcu
EU eu respir, eu tremur, eu zambesc, eu ma inrosesc, eu plang, eu merg inainte, eu...nu sunt speciala, dar daca totusi sunt si nu realizez asta? ha! eu...visez. da visez! am propria mea gradina cu vise pe care le cultiv asa cum vreau eu. nu imi sunt impuse reguli speciale de gradinarit. sunt doar eu si straturi pline de iluzii, vise, idei, dorinte..."cultivator de vise" ! si totusi eu...inca invat. invat sa am curajul sa fiu eu insami, sa-mi recunosc meritele si sa accept infrangerile. invat sa strig atunci cand nu pot aproba in tacere si invat sa suspin atunci cand nu am glas sa pot striga. am nevoie sa invat toate astea... meandradoi@yahoo.com t3ddy_m3
25 poezii, 0 proze
antonina maudiere
m-am nascut intr-o familie unde visul face parte din realitate si de multe ori realitatea era dura ca un vis fara realizare.din copilarie am incepur sa port povara unei boli incurabile:dorinta de a cutreera lumea,de a sonda noi civilizatii si de a dezlega taina existentei umane. pasiunea pentru limbile straine m-au facut sa plec la facultate.intre anii 1995-2000 am facut studii la facultatea de limbi moderne la universitatea "Aleco Russo" din orasul Balti, Republica Moldova.Acolo orizonturi ale literaturii franceze si engleze mi s-au deschis si am inceput sa scriu in limba franceza si engleza.
37 poezii, 0 proze
ababii janna
Am inceput sa scriu poezii din clasa a 2-a,imi placea,visam sa devin um mare poet,circumstantele s-au schimbat o data cu trecerea timpului,acum sunt la facultate,viitor medic veterinar,nu mai am tangente cu literatura beletristica,cu poeziile....insa cateodata ma copleseste dorinta de a scrie; poate in o alta viata am fost un poet?nu stiu....singurul lucru care ma ghideaza sa mai scriu ceva este dorinta coplesitoare de a-mi impartasi durerea cu cea mai buna prietena pe care o am .... poezia
6 poezii, 0 proze
Tiamat
M-am născut din cenușa revoluției, în scrumul încă fierbinte al comunismului, sub cele dintâi raze limpezi și blânde ale libertății. Trăiesc în semnul racului, mai mult înapoi decât înainte, sub zeci de regrete renasc în fiecare zi, mereu alta, cu noi vise împrăștiate într-o minte zăpăcită, mai dezechilibrată pe zi ce trece. Mi s-a spus că sunt idealistă. Mi s-a mai spus că pot reuși orice îmi propun. Eu îmi cânt mereu printre gânduri dorința de a-mi dori ceva. Și nu mai am răbdare deloc. În viitor sper să mă iubească lumea și să fiu cât mai puțin mediocră.
2 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la "ciorchinul de negi" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului),...
70 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Dorințe în vis
de Calancea Eugenia
Azi în zorii dimineții Era un falnic răsărit, Iar la prânz simțeam căldura vieții, Voiam să fie un soare cumplit. Am gânduri și-o speranță-n suflet, Singura ce e pe-acest pământ, Aș vrea să am un...
Mascat in inger
de lascu cosmin
Ea frumoasa, stă proptită de pomul verde, pe scoarța-i groasă. Bătrânul, vechi de veacuri, dându-i dulcea mireasmă, miros al florilor de tei, ce o adoarme-n adierea vântului de vară, lin. Ce o...
Te rog să mă urăști
de Doru Alexandru
De două ore plouă în orașul ăsta atât de plin de agitație… simt fiecare fulger ce lovește în jurul meu, iar eu stau afară în ploaie, privind furia acesteia… Mă arunc nebunește în sus, într-un salt ce...
A venit iar marte
de Aurel Petre
Și-a venit iar Marte, nouă-i gluga ei, Un pic somnoroasă, prinsă cu cercei. Cu darul floral în verde râzleț, Gând primăvăratic, malul în dezgheț. Ciripit stingher, fâlfâit călduț, Doru-n crâng...
Delir... insolant
de Daniel Aurelian Rădulescu
Pe plaja vieții mă plimbam, Mă ardea nisipul la picioare... În suflet tot copil eram Și mintea-mi caldă, de la soare. Nu era țărm, pentru visare... Cu ochii în mare mă pierdeam. Zburam cu...
visul unui demiurg
de Stăncioi Natanael
era în alb și din oglinzi privea doar el, spre ușile din-noapte îi era frig si dor de-un nume, un tânăr prinț pierdut în univers; lacrimile-i înghețau în ochii-i reci și pieptul nu-i scapa suspine nu...
Braț în jurul umărului
de Ramona Rusenescu
Crestată în lumină, oglinda te uită, desculță mă scufund în somn. Ca o monedă pentru dorințe aruncată în Vistula. se făcea că am un braț în jurul umărului
Autoportret antonimic
de Vasile Mihai
pe buze îmi tremură o poftă acută de sânge o simt pulsându-mi în dorințe ca o nimfomanie stranie port agățată de mine o ancoră de plumb care se cramponează cu ghearele și colții de fiecare trecător...
Flavia
de Sofia Sinca
Idealul face parte din ființa omenească și stoarce visuri adânci. Toată viața urmărești un ideal, îl visezi, îi dai diferite forme, urci și cobori trepte dar nu simți că timpul trece și idealul este...
Cand nimeni nu ma vede
de Patachia Marius Cristian
Doi ochi... doi ochi verzi si uneori albastrii Doi ochi... doar doi in spatele cerului, Sunt ochii tai deghizati uneori sub forma de astrii Ce ma urmaresc si ma arunca in inima tainei misterului ;...
