"Doar pasărea cerului" – 21358 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
Bogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
Claudia Millian-Minulescu
Claudia Millian-Minulescu (București, n. 1887) a fost profesoară de desen, dar s-a afirmat în publicistică, poezie și pictură. Căsătorită inițial cu Cristu Cridim, în 1914 se căsătorește cu Ion Minulescu, celebrul poet simbolist. În poezie, stilul ei se încadrează fără probleme în simbolism, fiind exacerbată latura decorativă a acestuia. A publicat trei cărți de poezii: "Garoafe roșii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1922) și "Întregire" (1936). La 21 septembrie 1961, Claudia Minulescu a trecut în neființă. I-au apărut postum două cărți de memorialistică: Despre Ion Minulescu (1968) și Cartea mea de aduceri-aminte (1973).
5 poezii, 0 proze
Ragnvald Skrede
Născut în 1908, a debutat în 1952. În lirica sa, scrisă în ny-norsk, al cărui fanatic partizan a fost de la primul volum, Skrede practică temele tradiționale: dragostea față de pământul natal și străvechile Sagas, dar și pasiunea pentru puritatea și intransigența morală. În 1955 a tipărit \"Pasărea albă\", urmată de \"Îndărătul celui din urmă ton de albastru\" (1961) și \"De la izvor la mare\" (1962).Moare în 1983.
2 poezii, 0 proze
Mircea Pavelescu
Nepotul lui Cincinat Pavelescu, Mircea Pavelescu (n. 14 octombrie 1908 - d. 1980) a fost și el un poet român. Alături de Tașcu Gheorghiu și Virgil Teodorescu a fondat revista de avangardă ”Liceu”, dar influența acestei perioade e mai degrabă subtilă asupra poeziilor din volumul de debut ”Pasărea Paradisului”, volum caracterizat de G. Călinescu drept «o poezie fantezistă firească și grațioasă, adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ștrengărească melancolie». În acest volum se simte și influența lui J.M. Levet Outvards și Louis Brouquier. Mircea se apropie de epigramă și e de presupus că își încearcă pana și talentul în catrene adresate cel puțin unuia dintre dânșii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă față singur săgeților trase de cei doi versați și deosebit de talentați înaintași ai săi, Cincinat Pavelescu și Ion Pavelescu. La 26.10.2002, orele 12, la Casa de cultură din Râmnicu Sărat și apoi – peste câteva ore - în Sala de ședințe de judecată a...
1 poezii, 0 proze
Lia Dumitriu
Dacă ei nu s-ar fi iubit o vreme, nici n-aș fi fost. Dar sunt. Port pe brațul stâng ‚urmele’ copilăriei, acoperite cu brățări de argint. Sa fie... vreo 16. De brățări zic. Urme?... Cine mai are vreme a număra! Și de ce! Ce mai port? Tăceri, liniști, așteptări și o pasăre ce țipă uneori.
50 poezii, 0 proze
Ligia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
Doar eu
Nu am.
7 poezii, 0 proze
Doar Eu
4 poezii, 0 proze
Doar o frunză de arțar
1 poezii, 0 proze
pusha
ops..nu prea am ce sa va zic...micutza,dragutza,blondutza,imi place pericolul,si putin incapatanata!..papa
1 poezii, 0 proze
Doar pasărea cerului
de Cristina Sirion
Ziua asta seamănă cu un laț în care ne împreunăm mâinile să atârnăm mai ușori e doar o zi în care ne plimbăm limba peste inimă precum vitele peste bolovanul de sare Duminica suflăm în păpădii ca-n...
Pasărea - Dor
de Elia David
A fost odată o pasăre al cărei nume nu îl cunoștea nimeni… Poate că cel dintâi om, Adam, uitase să îi dea și ei unul, cum le dăduse celorlalte păsări ce îi trecură prin fața ochilor, în zborul lor...
Pasarea iubirii
de Claudia Ionescu
Pasarea iubirii - De ce plangi? o intreba el mirat. - De fericire si de durere in acelasi timp, raspunse ea cu glas tremurand si cu lacrimi la coltul ochilor. De fericire ca esti acum langa mine si...
din alchimia gândurilor (II)
de Radu Marian
Cum frunza iubește pământul pe care cade istovită de-a timpului povară pasărea cerului își dezmiardă penele în adierea vîntului copilul privește mama cu ochii limpezi purificînd tăcerea ... Da! ......
întrebări inocente
de Ioan Postolache-Doljești
cineva când eram ca tine copil mi-a zis că dintre oameni singur poetul are sufletul liber ca pasărea cerului şi mult timp am crezut citeam şi căutam asemănări Poe şi corbu Esenin şi codalbul Homer şi...
Labis
de Popescu George
Căprioarele mor la douăzeci și unu de ani, simplu, curat, ca florile cerului în miez de noapte. Doar pasărea cu clonț de rubin mai crede în sărutul de fier fărâmițat în umbre. Vânătoarea din munții...
și mângâiam paginile ei
de Macovei Costel
astăzi mi-am propus să fiu imparțial și empatic fără să mai fiu doar EU mângâia paginile cărții așa cum numai un îndrăgostit visează să mângâie pielea catifelată a iubitei și puteai citi pe fața lui...
Brincuși - Intr-o noua lumina
de adrian grauenfels
\"El era jumate țăran jumate zeu\" Cu aceste cuvinte il descrie Peggy Guggenheim pe Brincuși de la care tocmai cumpărase un bronz botezat \"Pasărea cerului\" Suntem la Paris in anul 1940. Voila...
Hârșa, hârșa pe hârtie!
de nicu brezoianu
A dat colțul și actorul Gheorghe Dinică. Îl percepeam în copilărie ca pe un dur: - Dom’ Semaca, Dom’ Semaca, sunt eu, Lăscărică… A avut o viață liberă ca pasărea cerului. A băut, a cântat, a iubit, a...
