"Cravata" – 1929 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
BGBogdan Geana
Nimic mai simplu. Născut în 71, Bucureşti, absolvent de liceu industrial cu diplomă de electrician de întreținere, alte diplome culese prin Ungaria, în litere şi limbi străine, un job la privat şi o eternitate la stat, la costum şi cravată. Printre ele, interludii în diplomație culturală.
303 poezii, 0 proze
AAAlexandru Andrițoiu
Alexandru Andrițoiu (8 octombrie 1929, Vașcău, județul Bihor – 1 octombrie 1996, București) a fost un poet și traducător român. A absolvit, în 1961, Școala de literatură „Mihai Eminescu”, a lucrat în redacțiile a diferite reviste („Contemporanul”, „Luceafărul”, „Gazeta Literară”, „Viața militară”). Din 1965 a devenit redactor-șef al revistei „Familia” din Oradea, funcție pe care a rămas timp de aproape 25 de ani. Urmează școala primară în satul natal, iar apoi cursurile liceului "Samuil Vulcan" din Beiuș, pe care le încheie în 1948. Se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, de unde este trimis la "Școala de literatură Mihai Eminescu" din București. După absolvire este repartizat în presă, la revista "Contemporanul". Apoi s-a perindat prin o seamă de redacții de reviste literare și cultural artistice: Gazeta literară, Luceafărul, Viața Militară, Cravata roșie. Din 1965 - redactor șef al revistei "Familia" din Oradea. Debutul în presă și-l face în 1949, la ziarul...
15 poezii, 0 proze
CZCristian Zeletin
Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...
2 poezii, 0 proze
Cravata
de Laur Abehg
Cravata mea, Ștreang întors cu romburi pe ea, Lesă în asorteu cu batista, cureaua și pantofii. Cravata mea, Săgeată ce mă duce să mă-nghită pământul, Fir cu plumb ce-mi aduce aminte Că locul meu e...
cravata de lux
de cristina dobreanu
Þipete amenințări lovituri de bâte cel mare pune pumnul în gură celui mic și cel mic își pleacă capul se retrage înghite noduri mușcă pietre îndoaie fiare își înfige dinții în carne să țipe de durere...
cravata & pendulul lui iuda
de Vasile Munteanu
poezia nu are pat e vis purtat pe picioare ca boala unui îndrăgostit chiar și când doarme plutește câte capete atâtea păreri nu poate fi decât lozinca unui călău unde vedeți întuneric acolo securea...
Cravata de cânepă (fragment)
de Ion Vinea
lui Jacques În bolta seculară becul își uza bucla-i incandescentă, ca o cochetărie blondă, în golul unui craniu uriaș. Becul fusese instalat aci cu proces-verbal. Faptul e stupid, dar adevărat....
cravata și mătrăguna
de Vali Nițu
… dansam cam înghesuit în cravata neagră cu un nod strâmb ce mă trăgea spre dreapta mă privește mirată o mătrăgună cu imaginea șașie a ochiului plecat de la ciorapul negru direct pe retina bulbucată...
Cravata roșie și alte amintiri
de Liviu-Ioan Muresan
Nu știu cînd am scris prima poezie. Știu însă cînd mi-a fost afișată la gazeta de perete capodopera. Se numea \"mama\" și era de eveniment. 8 Martie. Și lacrimi, și zîmbete, și pupăciuni. Copilul...
cravată și silex
de Ioan Postolache-Doljești
s-au adunat în vreme nimicuri par unora că n-am doagele toate zvârle-le dracului mi-a zis un pragmatic și vorbele lui m-au durut era din sângele meu am tăcut cravata de pioner împăturită frumos nu-i...
Fără cravată
de Eugen Galateanu
Urăsc cravatele și costumul. De fapt, e destul de explicabil. Arăt ca un dinozaur, cu cele trei tone ale mele. Orice lucru care mă strânge, care mă apasă mi-e neplăcut. Am purtat suficient costum în...
Autoportrete fără cravată
de Adrian Firica
Am o idee fixă, cum are cadranul ceasului 12 semne pre-fixate. Am o privire, despre care nu doresc să vorbesc, pentru că unii și ații au spus demult că e destul de fixă. Despre luxația pre-timpurie,...
nod la cravată
de Dacian Constantin
mă vindec de sunete mă dezlipesc de meduze leagată de osiile capătului de linie e o falsă ipoteză amintirea asta inima din inimi face cale-ntoarsă mândră pe cai de la nord la sud dezleg parâmele și...
nod de cravată într-un colț de batistă
de gena gurau
de un revelion, purtîndu-mă viața undeva departe, am oferit unui domn în vârstă o cămașă. luîndu-mă discret într-o parte, a deschis șifonierul și mi-a arătat mulțimea de cravate, stînd cuminți, ca...
cred că-mi schimb cravata
de Vali Nițu
- auzi mă, trebuie să mergem la nunta florilor pe seară să îți dai cu cremă pe talpa pantofilor în locul unde s-a făcut o gaură să nu se vadă când dansezi „brașoveanca” și ridici piciorul să ți se...
nu de nodul de cravată zic
de Ottilia Ardeleanu
perfectă cred că m-aș plictisi să-mi tot caut nod în papură fără să găsesc vreunul mai bine să spun ce vreau de câte ori despre cine când îmi place să intru să stau cât să nu respect regulamente...
ingerul cu cravata
de Mihai Tocaru
Îngerul cu cravată Îngerul cu cravată Citește rugăciunea Stând la poartă, Așteptând o minune De altădată. El a învățat Multe rugăciuni, E minunat Să crezi în minuni... Un fost diplomat A revenit Din...
Colecție de primăvară
de Florin Hălălău
am cravata mea și un nod în gît de la distanța pe cale ferată dintre mine și tine am pantalonii călcați la dungă așezați cu migală în șifonier și un cîrcel în gambă de la drumul nefăcut pînă la tine...
pe locul meu
de Dely Cristian Marian
purtam cravată pe dedesubt cuvintele se îmbulzeau până la nod i-am bătut încet la ușă mai mult cu inima - mi-era teamă că-mi va răspunde ajunsesem acolo ca și cum ar fi fost singura ieșire dintr-un...
Atemporală
de Cristina Sirion
Străinul își aranja cravata în oglinda Prin ochii sângerii trecea ceva, o egretă Mă gândeam privindu-l că sfârșitul era aproape și cumva Mai mult mă intriga pasărea Apoi am văzut fetița cu cozi...