Poezie
ingerul cu cravata
ars poetica
2 min lectură·
Mediu
Îngerul cu cravată
Îngerul cu cravată
Citește rugăciunea
Stând la poartă,
Așteptând o minune
De altădată.
El a învățat
Multe rugăciuni,
E minunat
Să crezi în minuni...
Un fost diplomat
A revenit
Din lumea mare,
El a iubit
Și e în stare...
El a citit
,,Fă ce îți place”
Și a făcut...
Acum stă pe ace
Cum a putut
Așa să se joace?
Cu un trecut
Ce nu se schimbă,
El doar a vrut
Să știe o limbă
Nu a știut:
Că lumii nu-i place
Să facă bine,
Să fie pace
Acum el știe
Că n-ai ce-i face
Cu lumea de jos
Ea nu-i matură
Și nu-i frumos
Când se înjură
În mod rușinos.
Când se trăiește
În groază și rău
Nu se iubește
E văleleu!
Îngerul muncește
Ca să obțină:
Accesul la rai,
Hrană divină.
Tu de ce stai?
Încearcă de vină
La înălțări
Ca să trăiești
Noi învățări,
Nu sunt povești,
Multe călimări
Din care au curs
Multă cerneală,
Ce a parcurs
Cale amară
Dar s-a ajuns
Din greșeală,
Aici în carte
Idee rară...
E doar o parte
Din cursa cerneală
Și din suspin
Că limba nu poate
Să dea gând divin
Și din păcate
E plină de venin
De răutate,
Iar îngerul diplomat
Nu poate,
Să pună MAT
Pe ale noastre păcate...
001.329
0