"Cel mai mult" – 20391 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
FCflorentina craciun
Eu sunt cel mai drastic critic al meu. A-si vrea sa cred ca atunci cand paginile mele vor ajunge in fata cititorului vor intruni toate conditiile pentru a-l determina sa nu paraseasca aceste randuri. Ambitia este o trasatura de personalitate pe care o doresc dezvoltata bine la mine. De fapt, prin lucrarile mele, sper sa ambitionez mai multi scriitori de a veni aici pentru a se desavarsi. Ambitia insa trebuie sa fie limitata de legile firii... Deci va trebui sa vrem ce putem !
24 poezii, 0 proze
marius
sunt extrem de glumetz...romantic...si lucrul care imi place sa-l fac cel mai mult :sa ma sarut ore in sir cu o fata in ploaie...
6 poezii, 0 proze
WWWalt Whitman
Walter Whitman (n. 31 mai 1819 - d. 26 martie 1892) a fost un poet, eseist, jurnalist și umanist american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulți pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanții tranziției de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influențată de ambele curente. Opera sa a fost tradusă în mai mult de douăzeci și cinci de limbi străine. Walt Whitman este unul din cei mai influenți și controversați poeți din canonul american. Scrierile sale au fost caracterizate drept un „rude shock” („șoc puternic”) și drept „the most audacious and debatable contribution yet made to American literature” (cea mai îndrăzneață și discutabilă contribuție adusă până acum literaturii americane). Așa cum scrie Walt Whitman în „Leaves of Grass (By Blue Ontario's Shore)”, „Rimele și versificatorii pier... America își va justifica existența, dați-i timp...” Walter Whitman s-a născut pe...
53 poezii, 0 proze
DMDelia Mavro
"Frumosul întalnește un om și mai frumos deșteptul unul și mai deștept puternicul unul și mai puternic doar dragostea ne face egali pe toți" Despre mine... m-am nascut pe 12 octombrie 1985, la malul Dunarii. Sunt studenta la științe economice. Am cochetat cu teatrul și proza, dar cel mai mult mi-a placut poezia.
6 poezii, 0 proze
Michelangelo Buonarroti
A fost unul dintre cei mai mari artiști din totdeauna, recunoscut încă din contemporani, sculptor, pictor, arhitect și poet italian. Și-a pus în proiect să facă din activitatea sa o neîncetată căutare a idealului de frumos. Născut la Caprese aproape de Arezzo, fiul lui Ludovico di Leonardo Buonarroti Simoni, primar al castelului de Chiusi și de Caprese și al Francescăi de Neri. Familia era de origine fiorentină, dar tatăl se afla în acele locuri pentru a ocupa postul de primar în calitate politică. A adus o mare contribuție artei contemporane, opere ce strălucesc și acum în întreaga lor valoare. Era stângaci și cel mai mult îi plăcea să sculpteze. Se stinge din viață pe 18 Febroarie 1564 la Roma lăsând în urma sa nenumărate opere de valoare printre care și câteva neterminate. Neterminarea ultimelor sale opere reprezintă convingerea de a nu putea atinge în întregime propriul obiectiv de a ajunge la Dumnezeu printr-un parcurs artistic, personal și subiectiv. Michelangelo înțelege că...
1 poezii, 0 proze
ÉZÉmile Zola
Émile Zola (n.2 aprilie 1840 – d.29 septembrie 1902) a fost un romancier francez, cel mai important exemplu al școlii naturaliste și o figură majoră a eliberării politice a Franței. Născut la Paris, fiu al unui inginer italian, Émile Zola și-a petrecut copilăria în Aix-en-Provence și a învățat la Collège Burbon. La vârsta de 18 ani s-a întors la Paris unde a studiat la Lycée Saint-Louis. După ce a lucrat în diverse posturi de funcționar mărunt a început să scrie pentru coloana literară a unui ziar. Controversat de la bun început, el nu și-a ascuns disprețul față de Napoleon al III-lea al Franței, care s-a folosit de a doua revoluție franceză ca de un vehicul pentru a deveni împărat. Mai mult de jumătate dintre romanele sale sunt parte dintr-un ciclu ce poartă numele de Les Rougon-Macquart. Având ca scenă cel de-al doilea imperiu francez, urmărește influența eredității asupra violenței, alcoolismului și prostituției în două ramuri ale unei familii, respectabilii Rougon și infamii...
3 poezii, 0 proze
DCDimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
JSJerome David Salinger
Jerome David Salinger (n. 1 ianuarie 1919) este un scriitor american cunoscut cel mai bine pentru romanul De veghe în lanul de secară (în engleză The Catcher in the Rye), o poveste clasică a adolescenței, care a cunoscut o popularitate durabilă de la publicarea ei în 1951. O temă majoră în opera lui Salinger este mintea activă si puternică a tânărului neadaptat și efectul izbăvitor al copilului în viețile unor astfel de oameni. Născut în New York, ca fiu al unui tată evreu și a unei mame de origine irlandeză catolică, Salinger și-a început cariera scriind povestiri pentru reviste din New York. Din perioada de început, mai multe povestiri – cea mai notabilă fiind O zi perfectă pentru peștii banana – au fost remarcate. De asemenea, înainte de a părăsi America pentru a lua parte la război, a publicat două episoade din ceea ce avea să devină De veghe în lanul de secară: Sunt nebun și Ușoară rebeliune în afara Madison-ului (Slight Rebellion Off Madison). A urmat Academia Militară Valley...
2 poezii, 0 proze
TCTeodorescu Ioana Cristina
...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?
1 poezii, 0 proze
HSHelena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Cel mai mult
de mardale stefan
CEL MAI MULT Îmi plac nopțile argintii Îmi plac zorile arămii Îmi plac stele căzând Dorințe crescând Îmi place iarba umbra la pădure Îmi place ursul aruncând cu mure Dar mult cel mai mult Îmi plac...
cel mai mult mă tem de despărțiri
de Hogiu Adrian
noaptea nu e decât un drum pe care dacă mergi îți pierzi pașii de mic copil am învățat să îmi număr pașii doar cei făcuți ca și cum/bătrâne ca și cum alături de mine ai fi tu când primul pas e cel...
Cel mai mult îmi place vântul
de Eugen Fulea
Cel mai mult îmi place vântul Părul când ți-l mângâie, Cel mai mult mă doare gândul Visul când și-l tânguie. Cel mai mult îmi place marea Când o văd în ochii tăi, Cel mai mult urăsc uitarea Ce va...
Cel mai mult ai de învățat
de Richard Bach
Cel mai mult ai de învățat când joci împotriva cuiva care te poate învinge. Traducere Laura-Corina Miron și Lidiana Burlacu
Cel mai mult te-am iubit
de Carmen Sorescu
Între cei patru pereți precum gheața Care transpirau în același timp cu noi Un fel de licoare, alcool rafinat Făcut din fructe sălbatice Lăsate la macerat cu anii - trupurile noastre Și era ca și cum...
Primăvara îmi lipsește cel mai mult
de Gabriel Nita
În pauză ies să îmi fac injecția zilnică de primăvară. Acest anotimp se pare că e deficitar în corpul meu, venele îmi colcăie de ierni și de veri toamnele mi se depun în rinichi, dar primăvara e cea...
Când îmi placi cel mai mult?
de Bartolomeu Georgescu
Când sărutul tău frige ca ciocolata caldă Pe buza paharului de plastic, de la automat. Când rujul tău cu aromă de brăduț odorizant Mi se topește ca untul în gură. Când parizerul sânilor tăi – felii...
Nebunul iubește regina cel mai mult
de Sorin Stoica
Îți scriu, iubito, zăpăcit ca o meduză Băgată-n cadă și-mbătată cu clăbuc, Am aranjat: ne luăm cetățenia găgăuză Și din iubire ne vom interna la balamuc. Te-aștept la poartă să-ți sărut iar...
[nu absența gândurilor mă deranjează cel mai mult în acel bărbat]
de Daniel Dăian
care a inventat cuvintele de unică folosință ci jumătatea literară a unui pahar de vodkă unde echilibrul se citește de la răbdare în jos ca o majusculă dezmembrată în 12 ceasuri fixe pur și simplul...
dintre toate anotimpurile pe tine te iubesc cel mai mult
de colar gabriela
a-nmugurit cireșul și sânul tău cât o nucă cu coaja tare s-a revărsat prin iarbă. azi fac economie de cuvinte și privesc. tu stai ca o virgulă îmbrăcată în roz și plângi de bucurie sau nu. de douâ...