Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Arde… ceainwordul"20477 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
Agatha Vasiliu-BacoviaAV

Agatha Vasiliu-Bacovia

AutorClasic

Agatha Vasiliu-Bacovia, născută Grigorescu, este soția poetului George Bacovia, de asemenea poetă simbolistă minoră. Agatha Grigorescu-Bacovia s-a nascut in 1895, la Mizil. A avut o viata zbuciumata; orfana, nu si-a putut continua studiile. S-a instruit prin lectura. A fost functionara. Descoperindu-si darul de a face versuri, a lucrat la o revista literara. Abia la 23 de ani si-a inceput liceul, pe care l-a continuat cu Facultatea de Litere si Filosofie, absolvita in 1927. In 1928 s-a casatorit cu G. Bacovia. Agatha a debutat in literatura, la revista Scena, cu un poem in proza: Cand n-oi mai fi (1918). Peste un an, a mai publicat o poezie. Toata creatia ei poetica este o palida imitatie simbolista. Inainte de a se stinge, avea in manuscris un poem: De-a lungul veacurilor, de peste 1300 de versuri… Are marele merit că a avut grijă de poetul George Bacovia, sotul ei, și s-a zbătut ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din...

3 poezii, 0 proze

hose pabloHP

hose pablo

AutorAtelier

Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...

141 poezii, 0 proze

George AllanGA

George Allan

AutorAtelier

Bruma respir bruma si mi-e frig nu foarte rau... am geaca asta cu gluga iarba netunsa de doua saptamani e acum alba; ieri era verde asa e la astia … mai incolo e un mos intr-un baston, incearca 2 usi la 2 case... n-am treaba cu el. imi vad de drum mai in viteza,ca mi-e frig. (nu prea face fatza gluga) pe drum dau de unu James care ma recunoaste si ma saluta: "hy man" are bagajele dupa el se duce acasa in Jamaica. doar io cu el mai suntem la ora asta inghetata, noi si cativa gunoieri. James e negru in fine... respir bruma si-mi aduc aminte de mama asa...putin ca i-am spus ca-am dat pe geaca 3 mil si ea a fost cam 5 si-acum doar p-asta o am, ca James ala se duce acasa si io nu... si mai merg un pic,mai vad odata mosu, fara baston,pierdut de tot de data asta… mai respir 3 pasi de bruma pana sa ajung acasa.

2 poezii, 0 proze

Ion HoreaIH

Ion Horea

AutorClasic

Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....

12 poezii, 0 proze

Ardieleanu MioaraAM

Ardieleanu Mioara

AutorAtelier

un simplu om ce poezia ii arde tampla intre clipe...

11 poezii, 0 proze

NB

nicu brezoianu

AutorAtelier

destin rătăcitor printre străini suspină locul în țintirim veghează crucea creștinească ca ieri își arde soarele în vârful doabrei focul sunt clipa care curge în cel ce-o să se nască e-mail;pnice13@yahoo.com

126 poezii, 0 proze

Kostas VarnalisKV

Kostas Varnalis

AutorClasic

Kostas Varnalis (1884-1974) a fost romancier și poet grec. Opera sa include: Lumina care arde (1922) Poemele scalvilor asediați (1927) Adevarata apologie a lui Socrate (1933)(o lucrare în proză) Engleză Kostas Varnalis was a Greece writer and poet of the 20th Century. Varnalis was born on February 14, 1884, in Pyrgos, Eastern Rumelia (now Burgas, Bulgaria). He was educated in Philippoupolis (now Plovdiv) and received a scholarship from the Greek community of Eastern Rumelia to study literature in Athens. In 1909, Varnalis was appointed to a teaching post in Greece. He received a scholarship in 1919 for post-graduate studies in Paris, France. The two years he spent in France changed him radically as a person: Varnalis was deeply moved by the suffering of common people during World War I and greatly influenced by the October Revolution in Russia. He returned to Greece and acquired the label "leftist" which led to dismissal from his teaching post during the Pangalos dictatorship in 1925....

1 poezii, 0 proze

Laurentiu NicolaeLN

Laurentiu Nicolae

AutorAtelier

... stop Și de la capăt. Am început să scriu în primul an de facultate, poate din nevoia de a arde din gândurile ce nu-mi dădeau pace, cochetând cu poezia ca formă de exprimare a trăirilor, suficient de directă și brutală pentru a fi înțeleasă și totuși suficient de misterioasă și ascunsă pentru a lăsa loc îndoielii. Scrise de obicei la ore târzii, ele n-au fost la început decât o formă rudimentară de fotografie a sufletului, un clasor cu un alt fel de amintiri.

77 poezii, 0 proze

EI

Eduard Ialomiteanu

AutorAtelier

M-am nascut o data cu zorile, intr-o zi de sarbatoare. Dumnezeu si-a descoperit tampla si dupa atata truda dupa o saptamana de Creatie, am aparut si eu sa tulbur linistea Lui. De atunci il tot caut .. ma invart in jurul Adevarului fara sa-l zaresc. Dar imi ramane Verbul. Tot ce ating ma arde pentru ca il simt pe El. Iar tot ce fac ma doare .. lipsa desavarsirii. Sunt un simonist care vrea sa creeze aidoma magului, spirit. Eu nu ma joc cu cuvintele, ci doar ma folosesc de ele pentru a exprima ceea ce e traitor in mine.

30 poezii, 0 proze

Alin FarcasAF

Alin Farcas

AutorAtelier

Autorul își face apariția - miraculos, ar spune unii - în toamna anului 1979, în Mediaș și descoperă cu stupoare că are doi părinți. Trece cu greu peste asta și crește în legea firii și-n spirit ardelenesc. Duce o viață lipsită de griji, dar nelipsită de sare, zahăr și grăsimi, până-ntr-a 19-a primăvară. O dată mustăcioara crescută bine, ambiția îl macină și-l mână spre mai bine. Se decide să-și ia destinu` la pumni. Cu liceul terminat, discotecile din zonă-i călcate în picioare și fetele consumate cu tot cu cotor, se hotărăște să vină în capitală. În Micul Paris, încearcă Dâmbovița cu degetul, se arde și suflă mai apoi și-n iaurt, își pierde câțiva dinți într-o încăierare incorectă (1 vs 5), ceea ce nu vă dorește și dumneavoastră, face o facultate... ca să nu zică precum că n-a făcut-o și p-asta, are parte de viață de noapte din belșug, muncește pe unde apucă, demolează patroni, iubește femei, se îndrăgostește și, odată cu trecerea timpului, începe să-l piardă pe ardeleanul din el....

43 poezii, 0 proze

Arde… ceainwordul

de Mihai Cucereavii

Azi tovarășul Nicodim s-a reîntors de la cursurile de perfecționare. - Am adus corespondența,- sise Marcela și ieși din cabinetul șefului. - Dumnealui luă la întâmplare din pachet un ziar, să afle ce...

ProzăAtelier

Timpul nu mai curge, arde…

de Ștefania Pușcalãu

Mi se pare că ține de-un veac tragedia asta națională. De parcă timpul nu mai curge, arde… N-am fost în stare să scriu nici măcar un rând despre #colectiv și nici n-o voi face. Din respect, dar și...

Atelier

Imi arde privirea..

de LUCIAN-CALIN FLOREA

Imi arde privirea Flacară verde A copacului Tău-Primăvară Topești în mine flori albe De dor Si-mi speli gandurile In cristal magic,de izvor Sunt legat de maini Si de picioare Cu lumina soarelui Tău...

PoezieAtelier

O iubire…

de Iuliana-Valentina Boboaca

O iubire de poveste Care-a fost și nu mai este, O muzică de vioară Un bărbat și o fecioară, O iubire, o speranță Una, în întreaga viață ! O iubire care arde Dulce muzică din coarde, Iar arcușul când...

PoezieAtelier

Revelion londonez...

de Jolanda Dósa

…Si parea a fi o altfel de zi…Iar speranta aceluiasi sunet de dimineata sfasia acum carnea frageda a mainii care ajuta de fiecare data din pacate…si ultima fraza pe care spera sa o auda era doar...

Atelier

Cubul

de alex andrei

Un cub…. Ce este un cub? Ce poate fi un cub? Cu siguranta nu stim ce, Nu stim de unde vine, Cine l-o fi facut? De unde-o fi iesit? Dar putem sa dam o rezolvare: Ca doar problema-i arzatoare; Sa ne...

PoezieAtelier

- pictorial în pioneze de ceață -

de Adriana Camelia Silvia Popp

împietresc prima ultimă zi și noapte… în șoapte, vorbe nu mai vorbesc; ale tale și ale mele. printre zile, am rătăcit iluziile; culegem timpuri plurale le punem la presat în ierbar, le exhibăm pe...

PoezieAtelier

Picătura de ceară

de Radu Monica Delia

Peste parchet se adună fiarele sunt eu masa de seară lumina cu miros de tămâie se ridică mă arde…mă ține suntem doar noi e totul doar despre noi ceața te ține în palmă se aud gloanțe căzând moartea...

PoezieAtelier

De cand ai murit...

de Kristina

Joi, 24 martie 2005 , ploua…/ E asa liniste…se-aud doar inimile cum plang…,/ Si ochii mei…de ce nasc ploi …pe obraji…?/ E frig…si stropii se lovesc in geam …sa moara…/ Mi-au inghetat mainile…dar...

PoezieAtelier

Singur si pustiu

de Grigoropol Mihaela

Noaptea, pe întuneric, se aude glasul singurătății… Se aude… ca un lup singuratic urlând la lună. E iarnă, e frig și până și copacii goi urlă unii la alții să se-audă. Zăpada îngheață orice sentiment...

ProzăAtelier