"Apele îmbrățișate" – 20038 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
FMFlorin MARKSTEINER
Un muritor ce a vrut a trece prin lumea asta pe apele line ale poeziei insa a intlnit uraganul prostiei in cale si viata sa zace acum pe fundul oceanului plin de manuscrise netiparite!
4 poezii, 0 proze
NSNicoleta Stefan
Priviţi cum clipele se lasă pescuite din apele irisului meu, cum zâmbetul se înmoaie în tristeţe și lăsaţi-mă să plâng pentru voi. Căci cine poate plânge mai bine ca purtătorul tălpii de piatră? Rănit, trupul s-a reîntors la ferestre de iunie să primească floarea de tei.
6 poezii, 0 proze
DTDarjan Tanta
Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. Preluată pentru că mi-a plăcut mult din biografia Dianei Slavu.
75 poezii, 0 proze
AAArdelean Alexandra
Incerc sa ma descriu cautand in adancul sufletului,dar gasesc doar mici urme de amintiri si picuri de gheata cristalizati.Ochii mei se afunda in apele verzi,iar parul meu luceste distinctiv in razele soarelui acum intunecat.Cine sunt eu? Asta nu voi stii niciodata.
4 poezii, 0 proze
IBioana bolba
biografie Februarie, 1973, Oradea, România -copilărie prea complicată ( de atunci tot caut răspunsuri la inexplicabil) - școli și studii, câteva diplome - mă atrage Lumina de la căpătul drumului, natura cu tot foșnetul ei, câteva răsărituri, apele limpezi, dealurile din Peștiș și biserica de lemn, cărțile unor oameni deștepți - poezia e doar forma în care îmi permit să "respir". În rest, iubesc. cosmina.bolba@yahoo.com
142 poezii, 0 proze
NINistor Iulian
BIOGRAFIE AM VÂRSTA DE 46 ANI, SUNT ABSOLVENT AL FACULTÃȚII DE TEHNOLOGIA ȘI CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI TEHNICÃ PISCICOLÃ, SECȚIA PESCUIT OCEANIC, DIN CADRUL UNIVERSITÃȚII ,, DUNAREA DE JOS''- GALATI, PROMOȚIA 1984, AM NAVIGAT TIMP DE TREI ANI PE APELE OCEANULUI ATLANTIC, COASTA DE VEST A AFRICII, PE NAVELE DE PESCUIT OCEANIC, IAR PE DATA DE 8 NOV. 1986, IN URMA UNUI ATAC PIRATERESC, AM LUAT HOTÃRAREA DE A PÃRÃSI DEFINITIV OCEANUL, CU TOATE CA PE DATA DE 17.01 A ACELUIAȘI AN LA ORELE 15.40, ORA LOCALÃ, AM FOST BOTEZAT LA TRECEREA ECUATORULUI, INTRÂND IN POSESIA UNUI CERTIFICAT PRIN CARE AM DEVENIT LUP DE MARE. DIN ANUL 1987 AM PROFESAT CA INGINER PISCICOL LA O FERMÃ DIN JUDEȚUL VASLUI , IAR IN URMA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989, AM LUCRAT 4 ANI IN ÎNVÃTÃMÂNT, 6 LUNI AM LUCRAT CA INGINER PISCICOL IN DELTA DUNÃRII, CÂND, BÃNUIESC, GRAȚIE SINGURÃTÃȚII SÃ SE FI INFIRIPAT ȘI O CHEMARE SPRE MEDITAȚIE ȘI FILOZOFARE, ESTOMPATE DE CÃSÃTORIA MEA, ÎNCA DIN 1988, CARE DIN MOTIVUL...
80 poezii, 0 proze
ICIlie Constantin
Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...
6 poezii, 0 proze
SDslavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
MAMarincat Alexandra
timpul trece si fara sa vrem ne schimbam... sunt simpla dar complicata, colorata dar alb-negru, fericita dar trista, linistita dar tumultoasa...sunt prea greu sau prea usor de descifrat, sunt neinteleasa sau previzibila, sunt o bucata de lut lasata in voia sortii pentru a o modela... sunt o piatra peste care am lasat sa treaca apele, sa o zgarie, sa o slefuiasca, sa o marcheze pe veci...
8 poezii, 0 proze
ARAurel Rău
Aurel Rău (n. 9 noiembrie 1930, Josenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este un poet, prozator și eseist/publicist român. A urmat în 1953 Facultatea de Filologie Cluj. A debutat cu versuri în publicația Lupta Ardealului (1949). Lucrează din 1959 ca redactor la revista Steaua din Cluj-Napoca. Aici, el și A.E. Baconsky l-au readus în viața publică pe Lucian Blaga, ce fusese cenzurat în anii stalinismului. A primit Premiul Academiei pentru Poezie, Premiul pentru traducere acordat de USR, premii "Opera Omnia". A editat în 1987 la Editura Dacia antologia "Poeți francezi". Opere * Mesteacănul, 1953 * Focurile sacre, București, 1957 * La marginea deșertului Gobi, București, 1960 * Unde apele vorbesc cu pământul, București, 1961 * Jocul de-a stelele, București, 1963 * Stampe, 1964 * Pe înaltele reliefuri, Cluj-Napoca, 1967 * Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului, București, 1967 * Întâlniri cu scriitori, Editura Univers, București, 1968 * Elogii, București, 1968 * Turn cu ceas, 1971 *...
48 poezii, 0 proze
Apele îmbrățișate
de Djamal Mahmoud
Divide apele desparte-ți fălcile atât de apropiate Cască-ți gura sătulă crocodile voi patrunde în ea să-mi adun resturile iată apele cum curg lucind peste tine atât de îmbrățișate.
Paragrafe târzii
de cristina minea
Știu bine că undeva în Rusia Curg apele Vodkăi bătute-n argint Și heroina vine fără doar și poate de la eroi Și praful de stele de la pulberea Ce se va alege de zâmbetele noastre Și de mâinile cu...
Aripile timpului
de Livia Georgescu
Timpul este o pasăre sculptată în alb translucid aripa stângă privește prin pupila trecutului, cea dreaptă prelungindu-și viitorul dincolo de orbita simplei percepții; aripile timpului zâmbesc a...
adânc
de Stanica Ilie Viorel
nu există om care să nu plângă doar sunt unii care au învățat să petreacă mai mult timp într-o groapă cu o lumânare aprinsă fiecare om are groapa lui pe care o poartă în sine în ea coboară pe noduri...
În numele poemului
de Magda (Maria) Grigore
Ea se afla pe marginea vieţii, sângele îi cădea încet, încet, în cer. Ordinea lumii se inversase, timpul aluneca grăbit, ca o apă curgătoare, o cascadă a clipelor sparte în cochilii de scoică, o...
Punctul Maxim
de Sorana Petrescu Felicia
Dacă te-ai apuca de scris scenariul vieții tale, în aceasta clipă, cum l-ai concepe ? Care ar fi punctul de reper, prima senzație, sau cel dintâi sunet, purtat de valul instinctului ? Ca o perlă,...
Ion Nimerencu [Niculescu] într-un cântec de dragoste
de Maria Prochipiuc
imaginati-va ca acest poem sunt eu imprevizibil ca de obicei trupul meu se naste odata cu fiecare litera pe care o tastez cu fiecare cuvant ce-mi scapa din buricele degetelor cu fiecare vers ce-mi...
Nicole Pottier - pe firul amintirilor de la Mont Saint Michel, la Bojdeuca lui Creangă
de Maria Prochipiuc
Daniela Îmi amintesc, aveam doar 14 ani, visam să ating un munte îndepărtat, un munte sfânt, tulburătoare atracție mă chema spre acel loc. Undeva, prin Normandie, pădurea de Scissy dispăruse și, în...
Te-am pierdut...
de Cristian Neagu
În fața ta, sunt vinovatul fără scuză Iar geamătul durerii mele este surd Căci am ales, prin viața mea confuză, În amintiri cu tine să m-ascund. De-atunci plâng monoton, cu lacrimi rare, Nopțile...
Clișeu12: despre ceva despre care nu aș fi spus, însă mi-e dor
de Ottilia Ardeleanu
Eu am un frate. De fapt, nu-l mai am. M-a părăsit de ceva vreme. A găsit de cuviință să renunțe la relația noastră înainte de a se fi conturat. A plecat în lumea lui, departe de sentimentele mele...