"...încă un pas..." – 20661 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAnca Ciobanu
M-am nascut in singura zi din vara in care toti se asteapta sa toarne cu galeata-si chiar a turnat.13 ani am fost suparata pe ploaie ,pana cand am realizat ca simbolizeaza belsugul-nu pe cel material,ci pe cel spiritual. Multi si-au imaginat ca mai am un nume legat de un sfant,de ziua in care m-am nascut-o vreme am considerat ca sunt fata cu parul de ape datorita ploii de mai sus-dar doar mi-am imaginat povestea…sau cine stie?Poate inca nu s-a dus vremea copilariei. Iar cat timp am fost soarece de biblioteca mi-am dorit sa devin medic sau profesor;la inceput de liceu mi-am dorit sa fiu actor,iar catre final mi-am dorit sa scriu,sa citesc,sa dictez sau sa evadez. Intre timp am devenit studenta,dar nu am de gand sa fiu absenta la admiterea de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din iulie 2010. Despre mine nu am scris niciodata,nici urat si nici frumos-poate doar fara rost-si totusi sper sa fie un pas mai mult spre maine decat spre ieri cand nebunia se transformase in...
11 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
ECEugen Constantinescu
Nimic nu vine din nimic, sau nimic nu e intamplator... Ma plimb uneori de mana cu Muza mea pe alei cu trandafiri roșii și uneori, auzind-o ce-mi spune, scriu sau compun un cantec (mai bine zis invers!), ma las purtat pe aripile visului meu cel mare care negresit va trebui sa se implineasca! Undeva, cândva...pe Calea Victoriei au trecut doua doamne frumoase la pas cu tineretea mea inca nenascuta. 6 aprilie 1920, intr-o miercuri
132 poezii, 0 proze
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
MTmircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
LRLupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
incognito subtil
.fost nimic .inca nimic...
3 poezii, 0 proze
TBTudor Ioan Bogdan
Inca un frate, casatorit, studii universitare
35 poezii, 0 proze
andreea mihai
studenta,dar inca un copil cu capul in nori
6 poezii, 0 proze
CZcristi zamfir
sunt un om normal cu obiceiuri normale si inca un mare admirator al poeziei
48 poezii, 0 proze
Inca un pas
de Elena Sparkkovskkaya
inca un pas si ne-am dus,... hai sa il facem impreuna! ElenaS
Încă un pas...
de Elena Munteanu
Câte cărări au rămas neumblate, leacul să-mi aflu în sterpe povețe? Nadă golgotei, nesomnului pradă, iernile chem la eterne ospețe. Zac în Arcadii căzute-n rugină veștede clipe, haotice, mute....
încă un pas...
de ioana matei
cunosc ce văd sau văd ce cunosc?...
...încă un pas...
de Cosmin C. M.
pașii zglobii în abis într-o palmă deschisă cutremur eul din vis și dorința ucisă lasă dulcea ei șoaptă urmă în geană atins și vocea îi îndreaptă pașii zglobii în abis într-o palmă deschisă cutremur...
Încă un pas
de ana sofian
Am curaj sa bat câmpii cât vreau. Mă oglindesc în stepa asta stranie unde irișii își răsucesc frunzele ascuțite lăsând culoarea să amețească. E dezorientată. Ridic o cortină de stele, e puțin posibil...
un pas și încă un pas
de Alina Florica Stasiuc
”ar trebui să-nvățăm să dansăm” i-am spus inimii mele însetate de soare în vreme ce pe aerul nopții se desenau rotocoale de lene alene și-n gene se împleteau funigei ”ar trebui să uităm despre ieri...
cu optimism încă un pas spre fericire
de FLOARE PETROV
acum când vara și-a pierdut surâsul, pe pridvor în glastre s-au ofilit petunii, însă mai am motive să îmi continui visul plămădit să aibă magnetismul lunii. la computerul universal mă conectez, să...
pas peste pas langa pas fac un pas
de Iuliana
un pas ma plimb cu mine de mana prin aerul meu de pripas inca un pas iti aud vocea te aud de pe ape esti glas un pas inapoi ma alergi ma saruti ma desfaci ma alaturi pe tine ma-ndoi alt pas inspre...
Inca un inger a cazut....
de Neacsu Adrian
Bolta cereasca mai cere o stea Ieri a mai cazut un inger S-o fi lovit? Nu-mi amintesc, Luna mi-e martora Eu sigur n-o cunosc Dar vreau sa o ajut A cazut din cer Alunecand pe-o stea Ce i-o fi trebuit?...
Un pas
de Dumitriu Florin-Constantin
Prin vadul asprelor chemări Întorc nemărginirea, Și-n faldul ultimilor zări, Mi-am așezat privirea. Se nasc tăcerile în zori, Semnînd însîngerarea, Copil-bărbat între erori La pas ținînd cărarea....