Plutesc în utopia cuvintelor tale
Și găsesc vaporul de hîrtie
Ce încearcă să m-aducă aproape de mal...
Aproape de tine,de ceva din tine..
Plutesc și simt cum mi se-moaie picioarele
în trupul
Ridic fruntea,
Muscînd cu putere gîndirea păgîna,
Un imbold prezumtiv mi se-nchină
Ei sunt,solii - zbirii cu mîinile patetice
Îmi spun să las averea:
Părinții,casa și pămîntul.
Deci,aici doar
