"Ștefania Stîncă" – 20300 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
RSRadu Stanca
Radu Stanca (n. 5 martie 1920 la Sebeș — d. 26 decembrie 1962 la Cluj-Napoca) a fost un poet și dramaturg român. Este nepotul lui Dominic Stanca. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942. În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universității din Cluj s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat ființă Cercul literar de la Sibiu. Dupa modelul lui Eugen Lovinescu care la cenaclul Sburătorul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a incercat sa salveze tradiția literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii 50. [necesită citare] Membrii lui au fost denumiți ulterior de criticii și istoricii literari membrii generației pierdute. A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ștefan Augustin Doinaș, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu,...
23 poezii, 0 proze
IPIon Larian Postolache
Ion Larian Postolache (18 noiembrie 1916, Adjud - 7 decembrie 1997, București) este un poet și traducător. Este fiul Siminei (născută Dobre) și al lui Dumitru Postolache, tâmplar. Învață la Liceul „Unirea" (1928-1936) și la Liceul Comercial (1936-1939) din Focșani. Face studii universitare la Academia Comercială din București, în anii 1942-1945 este reporter de război. Tehnician la „Gazmetan", București (1947-1951), lucrează până în 1953 ca proiectant la Institutul de Proiectări pentru Industria Ușoară. Debutează cu poezie în 1933, la revista „Căminul" din Focșani. Participă la cenaclul Adonis și frecventează cenaclul Sburătorul (1940-1943). În 1945 conduce, la Sibiu, gazeta „Curierul", pe lângă care funcționează un cenaclu la care participă Lucian Blaga, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu. În anii 1946-1947 înființează la București un cenaclu literar, iar în 1970 ia parte la fondarea cenaclului „Tudor Vianu". Colaborează la gazetele focșănene...
1 poezii, 0 proze
Stefania
same ole, same ole
2 poezii, 0 proze
Stefania
6 poezii, 0 proze
stefania
20 poezi.
8 poezii, 0 proze
stefania pavelescu
Născută în Rm. Sărat, profesoară, soţie și mamă fericită.
35 poezii, 0 proze
stefania pop
3 poezii, 0 proze
ȘPȘtefania Pușcalãu
născută într-un decembrie cu zăpezi polare – 9 decembrie 1984, Onești licențiată în Științe Economice Activitate poetică: - autorul volumului de versuri "“măr copt de iubire"”, Ed. karta.ro, Onești, 2013 - autor cuprins în șapte antologii de versuri: “Iubire, lumină, poezie” Ed. Lumen, Iași, 2003 "Zalmoxes gratia, ab Romania condita” Editura 3D, Drobeta-Tr. Severin 2007 “Izvoarele vieții” Ed. Lidana, Suceava 2009 “Arta de a fi” Ed. Anamarol, București 2009 “Universul bucuriei” Ed.Lidana, Suceava 2009 * diplomă de excelență pentru creațiile din volumul antologic “Universul bucuriei” “Spre tine, Doamne!” Ed. karta.ro, Onești 2013 “Suflet românesc” Editura Maiastra, Târgu Jiu 2013 - apariții în: “Cafeneaua literară”, “Poștașul” , “Literaria”, “Constelații diamantine”, “Impact cultural”, Revista “Singur”, “Regatul cuvântului” , “Expresia ideii”, “Revista Bucovina, Plumb, ziarul Ora25 Onești, Onești...
175 poezii, 0 proze
ȘSȘtefania Stroi
născută intr-o familie minunată în orașul Fetești, jud. Ialomița, copilăria a fost frumoasă, m-am mutat cu familia în București în anul 1980 unde am continuat studiile, iar în anul 1998 am absolvit Academia De Studii Economice, facultatea de Management, specializarea managementul firmei. Am lucrat pe post de contabil in cadrul M.Ap.N, apoi la o firmă particulară, iar acum la un liceu din Bucuresti. În anul 1995 m-am căsătorit, iar in anul 2002 am dat naștere unei fetițe minunate pe nume Daria.
13 poezii, 0 proze
SKStefania Klein
Neobosită căutătoare de altfel.
46 poezii, 0 proze
Ștefania Stîncă
de george ionita
Îmi este rușine de tăcerea mea !... Atîția ani au trecut fără ca eu să spun un cuvînt despre profesoara mea de romană, doamna Ștefania Nicolaescu. O fac acum, după mulți ani de la terminarea...
Zăpada îngerilor (continuare)
de george ionita
Pe fiecare ne întreabă de unde venim, dacă ne place literatura. Este o oră plăcută, simțim că între noi și doamna profesoară se leagă ceva, o comunicare lăuntrică. Nici nu ne dăm seama cînd trece...
Zăpada îngerilor (continuare)
de george ionita
- E o medie mare, dar mă rog...nu toți trebuie să arate... Îl întrerupe soneria de pe hol, care ne izbăvea într-un fel de chinurile primei ore de contabilitate. - Ne oprim aici. Sunteți liberi. Mă...
Stânca
de dogarel stefania
Bătrîna stancă uriașă e neclintită de pe loc, O sapă apele să scape de ea, și-n veci o pizmuiește Þăranul prost,zicând c-ar face ogor din locul ce-l păzește C-un ceas înainte ca s-o surpe de-ar fi să...
conversație cu martin III
de corina dragomir
desirée, tu n-ai nici o jenă, tu nu tremuri de rușine oricîte spasme, oricîte convenții, ești incomparabil intuitivă o femeie cît o minciună doldora de mistere toarse pe fus o femeie cît o obsesie...
Scara...
de Cătălin Angelo Ioan
O scară de bloc este prin ea însăși o istorie dinamică a civilizației unei nații... Marian Popescu locuiește la etajul II al unui bloc ce numără trei nivele. Pe fiecare cat se găsesc câte două...
VIRTUALIA III spre IV – 2004 (partea a II-a)
de Daniel Bratu
Intrați în Podul frunzelor de vers, cuminți, ne-am așezat pe scăunele, oprindu-ne suflările rebele, să-nceapă Alma unduios demers. În snop de ecusoane sprijinită hârșeala secerilor prinse-n pârg s-a...
Integrala poeziei lui Blaga în biblioteca virtuală
de Corneliu Traian Atanasiu
Începînd de astăzi, cei care vor să citească sau să consulte orice poezie a lui Lucian Blaga o vor găsi în Biblioteca Virtuală. Ultimul poem introdus de mine ieri, care completează integrala poeziei,...
Ea
de Camelia Tripon
Ea Soarele împletește cununi de stele în cosițele naturii. A venit primăvara. Nu este o întâmplare că lumea sărbătorește acum femeia. Ea poartă pe umeri soarta vieții. Fără ea noi nu ne-am fi născut....
Zalmoxes gratia, ab Romania condita
de Patricia Lidia
Undeva la finele secolului XIX, Barbu Ștefănescu Delavrancea făcea o afirmație îndrăzneață pentru acea vreme: „România este patria noastră și a tuturor românilor. E România celor de demult și-a celor...