"împăcarea gurilor supuse și noi doi alergând sfârșirea" – 3080 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
INioana negoescu
născută cândva dintr-o împăcare, absolvită de toate păcatele. șomera lumii acesteia. nevaccinată la timp, cu toate bolile sufletului în sânge. nu destul de nebună, fără casă, fără acasă. fără nici o grijă. găsită născând pe un câmp de gheață într-un noiembrie. regăsită născând. înger păzitor: Maya. îi plac iluziile și trece de geamanduri. vorbește într-o limbă asemănătoare cu pacea. îi e teamă de războiul din ea și de păianjenul cu cruce. are un șarpe sub piele care i se strecoară uneori în suflet să-i înmulțească păcatele. alte animale: o lighioană.
1008 poezii, 0 proze
Pop Mariana
Am crezut ca m-am împăcat cu crucea mea...fiecare zi, însă, e o nouă zbatere, o nouă împăcare, o nouă provocare...încă nu mi-am găsit liniștea...dar mai caut!
20 poezii, 0 proze
Ronsarda Castro
Ronsarda Castro a fost o poetă româncă din perioada interbelică, soția poetului Ben Corlaciu. Opere * Orchidee negre, Editura Cartea Românească din Cluj, 1935 * Opal, Colecția Convorbiri literare, Tipografia Bucovina ”I.E. Torouțiu”, București, 1941 * Marea împăcare, Editura Ramuri, Craiova, 1944 (cu patru desene de Elisa Repeteanu)
1 poezii, 0 proze
ARAncelin Roseti
Ancelin Roseti (n. 25 mai 1967, Bârlad) este un poet și publicist român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărți publicate Imperiul mâlului (Editura SCRIPTOR, Galați,1999) Împăierea lumii (Editura OPERA MAGNA, Iași, 2004) Fericit pe la colțuri (Editura OPERA MAGNA, Iași,2005) Premii În anul 2001 îi este premiat volumul Imperiul mâlului, la Festivalul Internațional de Poezie "Ronald Gasparic". În iunie 2006, la cea de-a V-a ediție a Premiilor "Eminescu", a fost nominalizat pentru medalia "Teiul de Aur".
4 poezii, 0 proze
CMchivaran marius
Tata mi-a spus ca menirea unei persoane este aceea de a creste un copil si a planta un copac.Altfel acea persoana nu poate aspira la rangul de OM.Astfel incat,eu nesadind inca un pom si necrescand un copil,nu stiu cum as putea completa aceasta biografie avand inima impacata.Eu,ca si OM,inca nu exist.
9 poezii, 0 proze
DFDario Fo
Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...
0 poezii, 0 proze
împăcarea gurilor supuse și noi doi alergând sfârșirea
de Daniel Dăian
merg pe o singură parte abruptă unde nu se vede nicio ieșire și accept că nu voi fi înviat o veșnicie întreagă tu arunci gunoiul îmbrăcată în rochie de seară în timp ce restul primei majorități...
Grafo-clipuri 101-110
de George Ene
Accent Umbrele aveau umbrele. Concept Independența – dependență de adevăr. Lucrare Croitor pe croitor, cerșetor pe cerșetor și senator pe senator se mănâncă. Tochitură Câteva condimente politice:...
Păzitoarea Vezuviului
de Paul Pietraru
IV Doria, femeia care nu mă lăsa nici să trăiesc, nici să mor: “La mulți și frumoși ani! Sănătate, binecuvântare și iubire! Aniversare cu bucurie și împăcare sufletească! Gând bun.” Așa știa ea să-mi...
Cartea lui Rafael VI
de Ionut Acrudoae
Cel Invizibil își acceptă existența. Cel Invizibil deveni vizibil doar pentru sine... Privise luptele interstelare, inutile în esență și disperare. Căutase tăcerea planetelor gigant. Strivise...
Împăcată...
de Alina Aurelia David
Te-am căutat în infinit de stele... Te-am căutat în rai și în abis... Nu te-am găsit acolo printre ele , Dar într-o zi, mi-ai apărut în vis.. Te-am așteptat pe-al gărilor peroane, Sperând că în al...
Impacarea
de Gabriel Nita
Pielea mi s-a oprit, incremenind in asteptarea palmei tale, care se indreapta spre mine. Fara sa o vad, caci ochii mei ti-i tintesc pe ai tai si o fractiune de secunda noi doi ne plimbam, vorbim,...
împăcarea
de Costel Stancu
Înalt e pragul, Doamne, mai coboară-l! Nici păsările toate nu-l pot trece. Uite, a venit clipa cînd întîiul născut, Neantul, mă azvîrle din cuib fără să-i pese că am aripile încă moi. Rătăcesc prin...
Împăcarea
de manaila lucian
A nins prea mult luna aceasta. Anul acesta a plouat! Munții de mult își ascund creasta Sub cerul trist și înnorat... E fum în sat , clopotul bate; Babele merg spre cimitir... Preotul drumul îl...
împăcarea
de Ioan Postolache-Doljești
prea mult timp să văd că singurătate e umbra că viața-i și ea o umbră ce-apare sub soare crescând de la mic la mare singurătate căuie ce trece... consistență vremelnică și trufașă amestec de trup și...
Împăcarea eului
de murariu ioana diana
Demonii mei mă silesc să-ți gist veninul, ce-mi transformă în scrum aripile îngerilor care mă târăsc spre o nouă zi. Între aceleași gratii ale orizontului la care mă așteptai, cu o cometă în palmă....
împăcarea cu exaltatul, orizontul...
de Oancea Sorin
mă iubește Dumnezeu, sunt poet, exaltarea mea e un ritual, o arcă, voi mă citiți cu cerul deschis apoi vă puneți mâinele în cap finish pentru încă un iluzionist și asta mă supără zilnic în fond asta...
Împăcarea cu înserarea din tine
de George Pașa
Toate par că se înserează în tine. Un amurg rătăcește în căutarea unei dimineți ne-mblânzite. Doar cerul te simte când umbra ți-o îneci în valurile unui regret. Melancolia picură în tine, pe note...
Împăcarea cu Dumnezeu
de Teodor Dume
Când vorbesc cu Dumnezeu cuvintele mele își pierd interesul față de orișicine parcă nici nu aș fi eu cel de ieri sau poate că nu am curajul să recunosc nici lumina nu mai e aceeași străzile sunt...
[să vă fie împăcarea ușoară au rostit în cor văduvele]
de Daniel Dăian
rămase în urma marelui impact al dimineții noi creștem flori din flori pentru voi cei care defilați cu noaptea în cap suntem încă tinere printre riduri iar lumea de sub fustele noastre a declarat...