Poezie
împăcarea cu exaltatul, orizontul...
1 min lectură·
Mediu
mă iubește Dumnezeu, sunt poet,
exaltarea mea e un ritual, o arcă,
voi mă citiți cu cerul deschis
apoi vă puneți mâinele în cap
finish pentru încă un iluzionist
și asta mă supără zilnic în fond
asta greșesc când spun acest doar
și voi sunteți la fel de mici
toți suntem demni de cer,
dacă am ști?
023.697
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Oancea Sorin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 57
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Oancea Sorin. “împăcarea cu exaltatul, orizontul....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oancea-sorin-0039906/poezie/14085154/impacarea-cu-exaltatul-orizontulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OSentuziasm rațional + ? => deziluzie cruntă + !
dacă seamănă cu ceva logic atunci e.
orice sofism funcționează la fel
eu nu văd identitatea celor două brațe dar mulțumesc pentru perspicacitate, sărbători cu bine
dacă seamănă cu ceva logic atunci e.
orice sofism funcționează la fel
eu nu văd identitatea celor două brațe dar mulțumesc pentru perspicacitate, sărbători cu bine
0
''Exaltarea'' o vezi ca pe un ''ritual'', eu aș înlocui-o însă cu un entuziasm rațional, pentru că exaltarea se poate transforma într-o deziluzie cruntă.