Poezie
Împăcarea
1 min lectură·
Mediu
A nins prea mult luna aceasta.
Anul acesta a plouat!
Munții de mult își ascund creasta
Sub cerul trist și înnorat...
E fum în sat , clopotul bate;
Babele merg spre cimitir...
Preotul drumul îl străbate
Printre mormintele în șir.
Sângele roșu se revarsă pe-ntregul nostru coriduar.
Copiii stau plângând în poartă și-și șterg căciula pe trotuar.
Un câine zgârie cu colții ce-a mai rămas din trupul meu
Într-un coșciug făcut din pietre și apă de la Dumnezeu.
La vale se cobor șiroaie,
Zăpada ne-a acoperit;
Călugării zac în noroaie,
Iar țara noastră a murit.
001.209
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- manaila lucian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
manaila lucian. “Împăcarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/manaila-lucian/poezie/13969871/impacareaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
