ZRZaharia Ramona
Verificat@zaharia-ramona
09.02.'81 Constanța De atunci însemn câte ceva pentru cineva ... Când nu am să mai însemn nimic pentru nimeni sper să nu mai însemn nimic pentru mine.
Pe textul:
„Poveste" de Roman Anamaria
Pe textul:
„capcana" de Victoria Danis
Pe textul:
„Jucăria" de Alexandru Tumam
De îmbunătățitPe textul:
„Seară de decembrie" de Emil Iliescu
Pe textul:
„improvizații și o cutie de turtă dulce" de Dana Banu
Pe textul:
„Din rodul palmelor mele" de Anca Zubascu
Nu știu de ce, dar citind îmi trece prin fața ochilor lumina unui apus, cu jocul ei de nuanțe. Peste universul în spirală și viața prinsă în carusel se suprapune cumva finalul acesta cald, ca o ceașcă de cafea.
Pe textul:
„scrisori netrimise" de Victoria Danis
Pe textul:
„Matematica unei iubiri plecate" de Anca Zubascu
Pe textul:
„Sunt eu" de andrei gratiela
De îmbunătățitPe textul:
„Eu sunt familia mea" de Anca Zubascu
Pe textul:
„Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov" de Emil Iliescu
Pe textul:
„déjà vu" de Tatiana Gradinaru
“vor pleca împăcați cu ideea că am rămas în viață” – o suficiență care apare atunci când ești mulțumit cu “tot ceea ce se poate face”, firească în fond, pentru că viața nu admite decât o singură întrerupere.
Pe textul:
„vizitatori. vaze" de ioana negoescu
Acele cafele promise conduc spre un final lejer, cu spații largi și fără cuvinte precis conturate, suspendat cumva între \"alte vieți\".
Pe textul:
„Small time shot away" de Caragata Cristiana Oana
\"Câte lucruri inutile am făcut în viață!Ce era mai important mi-a scăpat...\"
Cred că așa simt toți oamenii când sunt lăsați în urmă de cineva drag. Totuși iubirea și afecțiunea nu stau întotdeauna în cuvinte și gesturi demonstrative, timpul tău, trăit efectiv lângă acest om e cea mai frumoasă dovadă.
Pe mine m-a emoționat mult.
Pe textul:
„Tatălui meu" de Roman Anamaria
Pe textul:
„Azi la feminin. Al doilea manifest inutil" de Anca Zubascu
Plecările adaugă mereu ceva în noi, suntem într-o devenire continuă.
Pe textul:
„Mamei mele" de Anca Zubascu
Pe textul:
„Scaunul din lemn sculptat" de Roman Anamaria
Pe textul:
„Tot un fel de sezătoare" de Florentina-Loredana Dalian
Bărbații sunt ca rechinii - în jur de 1000 de specii cunoscute. De la \"The greate white\"(prădătorul suprem) și până la \"The Hammer - head\" (complet inofensiv)toți au caracteristicile generale ale speciei, dar comportamente distincte. Din fericire, natura are destule resurse ca să mențină diversitatea.
Tu ai schițat foarte bine un specimen lipsit de curaj, care \"se cere îmblânzit\".
Pe textul:
„Bărbații: târfe triste sau doar copii răsfățați?" de Briana Stefanescu