Poezii

Prin prisma ta văd făptura mea-ntreagă În ochii-ți forez apele pentru-ai mei Surâsul jungheric, nespusă, -l reneagă Mi-l cos peste dinții În tine înfipți Eu mușcând, tu cedând –

VGVlad Gândilă

0

1

În ritualuri îmi destăinui amorul nesăbuit și criminal care ne-a răsucit gâturile pe când eram mici și ne era sete de munte Nu eram murele anotimpului pădureț? Azi te preling în spasme, bucați de

VGVlad Gândilă

0

2

Eu nu mă răspândesc matematic N-am luat nimic pe tihnă Vâscuiesc pe la colțuri, Neconfigurat M-au bălegaroslovit de mic Nu sunt retractil Nu supurez decât o dată pe zi Nu curg decât în

VGVlad Gândilă

0

0

Piei Neasemuito Piei Oglindită-n ochii mei Piei din ochii mei De vrei sau nu, tot ai să vrei Piei, Mii de piei Lepezi acum Ochii-mi transformați în scrum Mii de piei Tot lepădat-ai și

VGVlad Gândilă

0

0

Nu ești decât eu învățând să mor Mi te scurgi sinusoidal din tumoră Carne de tun jucându-se de-a epifania Letargie plenipotențiară închegată În maiestate cronică Mi te ghemuiești

VGVlad Gândilă

0

1

În mine ridică vârtejuri de semne Stol harnic de vise visate o mie Coroana-i semeață zvârlită pe lemne – Focul în mine adie Ești ochi, păr și zâmbet – ești vreascuri uscate Ești glasul

VGVlad Gândilă

0

0

În mine o caut și vântur stingher Cocoțat pe tuplina ispitei de ieri Tot viermui și viermui meschin, în zadar Ronțăind din catharsis călare pe zar Sedus șerpuiesc prin elipsele ei Preaplecată

VGVlad Gândilă

0

1

Esența libertății Răsare sprintenă Prin bucle de sinteză Urmează traiectorii imprimate Pe retină E-o filosofie violentă a strămutării de sine A genocidului sinaptic Þâșnește prin betonul

VGVlad Gândilă

0

0

Fie că suntem nurii vieții – Mingea mea de foc n-o vreau Fie că suntem rodul ceții – Ia-o cine-o vrea – o dau Embrionul dezbinării -nsuflețit de duh, desfac Crunta genă-a

VGVlad Gândilă

0

0

Corp jilav și palid Mă strângi între coapse Ai coatele roase Nu am să îți fiu Cid Ci taină în cuget – Recită averse De lacrimi neșterse Aproape de muget Tresari, păpădie Unde ți-e

VGVlad Gândilă

0

1

Senin piroteala lovește călcâiul Și germenii Sfântului Duh se-nspăimântă: \"Maimuță înfrântă, slăvește Întâiul!\" - Încet se depune, se-absoarbe, se-mplântă, Rubin cu rugină, piron năclăit -

VGVlad Gândilă

0

0

Amor! Cotor! Sobor! Omor! Domnește trufia seducerii-n cor! Sodomă! Golgotă! Medină! Grădina Inciziei în adevăr, bat-o vina! Oierule pașnic! Berbecule strașnic! Carnea și lâna și laptele!

VGVlad Gândilă

0

1

Sunt colbul separării De muza căutării Carnea risipită Cu sâni crescânzi Și faluși blânzi Redelegat cuantic Redereglat atavic Transformator estetic De erotism bezmetic În ge(a)nă de

VGVlad Gândilă

0

2

Sunt gurul ponegririlor Și culmea izbăvirilor Sunt mantra renegărilor Și setea desfătărilor Meticulos mă desfășor În rotofeie mici de dor Pozând pe rând, în tripartit - Titan, agnostic și

VGVlad Gândilă

0

0

Nu vom sângera Digital sau analog Nici perpetuu nici discontinuu Împreună cu fiecare Strângându-ne în cete De copii șturlubatici Precipitați în ființă. Nu știm nimic și nu iubim nimic Ochi

VGVlad Gândilă

0

1

Ofer poezii cu aromă de carne, Le decupez în fâșii multicolore Și le lipesc pe frunți Să epilez speranța.

VGVlad Gândilă

0

9

Compune-mi carne fumegândă Trecută cu migală-n ceară Mi-e că fugi corbul bezmetic Cu ochiu-mi gol în gheară! Privește-mi corbul ce se-ndoaie Răpus de părul din trahee Ce mă vomită, uns cu

VGVlad Gândilă

0

1

Мă scurg Din pupilele deșirate, Cu ochii calmi și goi și copți Și cum se mai poartă, Aprins în rădăcini De deznădejde furibundă Și strigăt limpede în noapte seacă; Vând furtună. Am

VGVlad Gândilă

0

1

Sunt izvorul cântului sufletelor Eman neființă cu fiecare nerăsuflare Modelez monade Cu fiecare mână unsă cu grăsime panspermică. Unii mă mulg, alții îmi coc ochii în astre. Crăp ciclic în

VGVlad Gândilă

0

2

Subscriu tăcerii cosmice. Va ceda axa De atâta furie comprimată. Subscriu ție Îți fac pereți din păsări sinucigașe, Și-ți pun dumnezei de strajă deasupra capului. Subscriu mie, Uit să-mi

VGVlad Gândilă

0

5

Uitați-vă la mine cum alerg de colo colo Și împroșc Soarele cu pete polare Și mă rostogolesc pentru că numaiștiucine a zis că sunt rotundă - Un Hopa-Mitică căruia Lao Zi îi dă bobârnace Am uitat

VGVlad Gândilă

0

1

Mie să-mi dai cerul apos Și curvele de stele Mie să-mi dai ochiul din dos Să-l sfarm de floricele. Să îmi dai fruntea ta din nori S-o scriu cu slove moarte. Să-mi dai fecioarele-ți vioi Să

VGVlad Gândilă

0

2

Corăbii de stânci adaptate mă cheamă Să val-vârtej gol în dorință, Sunt piatră și lemn și cad întru toate! Cristos, izbăvit de credință! Renasc botezat cu plăcere carnală Și mușc buze

VGVlad Gândilă

0

0

Deoarece am gustat din fructe Și le-am devenit viermele. Deoarece am urlat din neființă Și am crezut că am fost auzit. Deoarece put a carne. Deoarece m-am nascut odată cu mine. Deoarece sunt

VGVlad Gândilă

0

7

Lasă-mă să-ți retez Penele de cleștar Și să-ți scot ochii de vată. Privește-mă fără să vezi. Sângerează De extazul iraționalului Și invață să nu te mai transpui În carne ce cade Și să nu mai

VGVlad Gândilă

0

2

Vai tată! Vai tată! Planeta e beată, O văd din poiată: E criță și cată Să moară odată! Vai tată! E mată, Complet descărnată, Încinsă în vatră, Complet despuiată! Vai mamă, vai

VGVlad Gândilă

0

2

Mă dor lacrimile ce nu-mi curg Ci zac ca ciorchinii de nisip sărat În rocile cavernoase de sub frunte. Mă dor frunzele translucide De plastic Care-mi acoperă ochii. Mă dor tăciunii veșteji Din

VGVlad Gândilă

0

2

Când mă plictisesc Întind mâna, Apuc câte o planetă Și văd că e încă crudă. Dar m-au învățat că Toate trebuie să pară coapte. Văd că nu am vopsea, Și mă tai la venă – Mi-au spus că durerea e

VGVlad Gândilă

0

1

Voci fara corp Lumini ne erup Si astazi ne regasim Cu totii In stup. Ne-au uitat sigiliul. Corpuri si capete, Ombilice sparte, O vena se-nalta Din noi-cutii. Ne recicleaza! Hai sa

VGVlad Gândilă

0

2

Cultura de lumină Lipici draconic de lumină moartă, Giulgiul tău alb mă strivește! Un clește! Un clește! Aduceți un clește, Și extirpați-mi lumina prea coaptă! Stindard veșted, ei te-au

VGVlad Gândilă

0

0

E vremea Fiarelor ce mor, Mor printre voi, învie-n mine – Au fost atât de sânge pline, Și-azi se usucă-așa ușor. În stern îmi coace un fior – Venin născut de mii de-albine – E vremea Fiarelor

VGVlad Gândilă

0

1

Pășim ușor Prin abur de gheață topită, Ni se întunecă pleoapa De atâtea hibridări succesive, Și ne întoarcem capetele Cu o ploaie de dezgust Înspre noi, Să ne asigurăm că suntem Preapuri și

VGVlad Gândilă

0

3

Am lipit bob cu bob Cu bob de bob De foc. Am înmuiat stihuri în noroc. Am lipit mii de oglinzi De grinzi Cuminți, De mii de ochi încinși. Am mai tăiat o legătură, Și mă îndrept spre mine

VGVlad Gândilă

0

3

Pastel fluid Văd un câmp ud plin de lumina roză: În salturi tainice se-neacă o fetiță. Se spânzură râzând de-a ei cosiță În timp ce-mpinge-n vene calm o altă doză. Se prind de cerul

VGVlad Gândilă

0

3