Virgil Titarenco
Verificat@virgil-titarenco
„mirabile dictu”
Născut în Galați, la 12 decembrie 1961. Absolvent al Liceului „Mihail Kogălniceanu” și al Universității din Galați. Inginer. Preocupări în istorie, filosofie, teologie, computere și artă grafică. A locuit în Galați, Timișoara, Arizona și Atlanta iar acum locuiește în Sudul Californiei, SUA. Laureat cu premiul I pentru volumul de debut…
Pe textul:
„Gilceava oraselor" de remus radu
Am căutat eu \"recunoaștere\" aici? De unde ai mai scos-o și pe asta? Să nu-mi spui că din puțul gîndirii că nu te cred. Asta e de pe mînecă. N-am căutat nici o clipă recunoaștere aici. Am căutat altceva, și am explicat-o la vremea cuvenită. Dacă faci puțin \"research\" sînt convins că descoperi ce.
Și cu scuipatu\' tot nu m-ai lămurit. Iarta-mă (vine vorba) dar chestia asta cu scuipatu\' e un exemplu tipic de manipulare emoțională (soft) de tip est-european. Adică, care va să zică dacă descoperi într-o zi că n-are rost să mai stai într-un loc trebuie totuși să rămîi, așa dintr-o masochistă recunoștință eternă și să te mai și faci că îți place. Măi dar voi chiar că aveți o vocație pentru suferință. Și cam la fel e cu \"statu\' și luptatu\'\". Știi ce îți trebuie ție măi Bobadile? O doză bună de pragmatism și o cafea tare, așa ca să revii cu picioarele pe pămînt și să lași dramatismele astea adolescentine. Deșteaptă-te române!
Pe textul:
„comunicare.ro" de Andu Moldovan
Florine nu îți fă nici o problemă, probabil că e ultima steluță pe care o mai primește vreun text scris de mine aici pe site. de acum vei putea răsufla ușurat, vînătoarea ta (și nu numai) a luat sfîrșit. locul în care îmi pun textele nu are steluțe, cel puțin deocamdată. dar nu are și nici nu va avea vreodată îndîrjirea asta sterilă pe care o manifești de exemplu tu acum sau costel baboș prin alte locuri. așa că so long my friend
Pe textul:
„fericire 1.0" de Virgil Titarenco
p.s. - eu tot n-am înțeles o chestie costele, ură față de cine? și sper să vii cu un răspuns concret nu cu vreo afirmație științifico-fantastică că au fost prea multe filme din astea în ultimele săptămîni.
Florin,
eu tot nu am priceput. sau ce am priceput e că o întorci ca la Ploiești. tu nici măcar n-ai înțeles ce înseamnă moratoriu stohastic. am senzația că nu pricepi multe subtilități. modul în care judeci este mult prea din topor deși sînt convins că tu crezi că vezi bine. n-ai înțeles nimic, dragul meu. iar concluziile pe care le tragi, dacă nu sînt voit manipulatoare atunci sînt de o naivitate debordantă. ți-aș da mai multe explicații dar mă tem că tu tot ai să vezi ceea ce vrei să vezi și apoi nu cred că am chef să îmi citească toată lumea explicațiile. prefer să las timpul să judece.
Pe textul:
„Tribuna lui Suman" de Paul Bogdan
iar în ce privește ce, cît și unde îmi postez eu textele nu a fost și nu va fi niciodată nici treaba ta și nici a vreunui alt clubaș. mi se pare dezgustătoare și josnică această manevră la care te pretezi. în general am încercat să-mi păstrez o măsură de respect față de costel baboș alias dodu dar sînt surprins să văd că are nevoie de așa oameni cu așa manevre ca să își țină site-ul pe linia de plutire. se pare că se accentuază această perpetuă criză a clubului literar dacă se ajunge la astfel de calomnii și comportamente. noroc că știu și prietenii și neprietenii mei de aici care și cît de consecventă a fost atitudinea mea față de principiile sau lipsa de principii care a însuflețit poezie.ro. cred că e destul de greu să găsești pe cineva care să dovedească și o brumă de slugărnicie la mine.
sînteți jenanți domnilor clubiști
Pan,
ultima ta remarcă (foarte categorică de altfel) vis a vis de plecarea oamenilor de pe siteul vostru m-a pus pe gînduri. Și oscilez între dezamăgire și ...uimire. Dar... îmi revin repede, bineînțeles că dacă stai de vorbă cu g.w.bush și el e convins că îi ajută pe irakieni. așa că ce să mă mir că tu ești convins că în felul acesta sînt ajutați oamenii să scrie poezie. o, da, ai să mă acuzi de ingratitudine și alte cele... problema este însă că pentru radu herinean și, văd că și pentru tine acum, adevărul nu mai e ceva ce se discută ci doar se impune... de la bucurești. nu-i așa? \"my way or the highway\"... voi sînteți aprioric the good guys, noi, restul plecarăm că ne-am supărat pe sat... mă faci să rîd dacă tu chiar crezi ce spui... iar dacă chiar crezi atunci e grav
Pe textul:
„Tribuna lui Suman" de Paul Bogdan
te rog să nu te superi și să mai repeți încă o dată întrebarea fiindcă nu am înțeles totuși la ce întrebare ai vrea să îți răspund.
virgil
Pe textul:
„vine o vreme" de Virgil Titarenco
si chiar ca merge urarea, acum ca m-am tras la marginea lumii linga ocean.
promit sa am grija de minus infiniturile acestui an...
Pe textul:
„Înspre ape fără urme cenușii" de Ela Victoria Luca
virgil titarenco
Pe textul:
„moratoriu aparent stohastic" de Virgil Titarenco
Sorin, mulțumesc, asemenea și ție Sărbătorile. Nu ți-am mai răspuns dincolo fiindcă, zic eu, lucrurile sînt clare.
Ioana,
uite și o stea postmortem. te privesc din confortul cosciugului în care \"m-au pus [...] și mi-au dat drumul la vale\" și îți zîmbesc cu tot cu diacritice.... ironia e cea mai bună armă împotriva idioțeniei, citeam astăzi undeva... so long.
Pe textul:
„poem na(t)iv" de Virgil Titarenco
da, a mai trecut un an, un an ciudat. dar a trecut cu bunele și relele lui. să știi ca nu sînt trist, absolut de loc, și de data asta nu mă gîndesc la naștere. Și nici la moarte. Mă gîndesc la oameni și la cît de interesanți sînt ei fiecare cu universul făcut roată în jurul lui.
Mulțumesc că ți-ai amintit.
Maria, mulțumesc. Știi, uneori mă gîndesc că pentru tine ceilalți oameni sînt chiar surse de inspirație. La început mi s-a părut banală expresia \"poartă cuvântul iubire rostogolindu-l în grabă\" dar la o citire mai atentă mi-a dat de găndit.
Pe textul:
„poem na(t)iv" de Virgil Titarenco
îmi stîrniți o milă profundă dar numai atît. Sînteți acel gen de om atît de murdar la gură încît nu mai știe nici el dacă să scuipe sau să bage înapoi în gură. Sînteți un produs al unei lumi care din fericire apune încetul cu încetul. Generația noastră încă mai are răbdare cu frustrările dumneavoastră. La urma urmei sînteți o victimă iar eu nu am cu ce să vă mai ajut în privința aceasta. În ce privește textul, dacă m-ați fi întrebat frumos v-aș fi spus de ce nu mă atinge această bucățică de ziar. Dar sînt convins că nu vă interesează părerea mea și aveți propriile dumneavoastră idei fixe despre mine. Nici cu asta nu vă pot ajuta. În ce privește Elia, v-am scris dar se pare că în încrîncenarea dumneavostră vă place doar să vă auziți vocea frustrată în megafon, v-am scris că nu am luat și nici nu mă interesează să iau legătura cu ea în ce vă privește. Aici nu o făceam pe avocatul ei, dacă puteți pricepe asta, ci vă arătam cît de abject procedați.
Despre jenă, ce să vă spun? Un sfat... nu îi mai pronunțați numele. Încercați să o simțiți cînd vă uitați în oglindă... dacă mai sînteți în stare...
Pe textul:
„Arhetipul încercării" de Corneliu Traian Atanasiu
mi se pare mie sau dumneata ai facut o obsesie pentru mine? Imi vine si sa zimbesc. Macar daca erai doamna sau domnisoara, ziceam si eu ca exista vreo explicatie. Dar asa, ma pufneste un ris bonom. Desi uneori fixatiile astea pot fi semne ingrijoratoare. In orice caz eu sper sa va treaca. Ma gindesc ca probabil nu mai stiti ce sa incercati ca sa va atrageti popularitate (asta apropo de articol).
Problema este insa o chestiune de bun simt elementar (iertat fie-mi pleonasmul) pe care s-ar putea ca dvs sa nu o realizati. De ce spun asta? Pentru ca nu se cade sa procedati in felul acesta indiferent ce vreti sa spuneti dvs. aici, atita timp cit vorbiti in \"contumacie\" asa cum precizati. Poate ca in ce ma priveste pe mine n-are importanta fiindca eu inca am nivel 120 si va pot raspunde, si nici nu imi pun mintea cu dvs. fiindca nu cred ca am cu cine. Dar Elia, are nivel -20, deci sanse destul de reduse sa va poata raspunde liber aici. V-o spun asa ca de la barbat la barbat (asta daca va mai considerati asa ceva) ca e abject modul in care procedati, lipsit si de demnitate (al carei tribun probabil va considerati in momentele cind va priviti in oglinda propriei vanitati) dar lipsit si de o minima gentilete. Oftez cind ma gindesc ca a disparut pina si chestia asta de pe malurile Dimbovitei. E jenant si faptul ca editorii au acceptat asta. Indiferent cine este Elia Ghinescu si indiferent ce ar fi facut, nu se cade sa se procedeze asa. Uitati, asta e unul din momentele acelea ciudate cind ma cuprinde o jena profunda ca sint inca cetatean roman. Exista ceva urit, bolnav in poporul acesta care are o placere stranie de a-si obtine satsfactia prin strivirea vecinului. Sa ma mai mir ca pruncii mei ma mai intreaba uneori: \"Dar ce e cu romanii, taticule, de sint asa?\" Ce sa le spun? \"I don\'t know... I just don\'t know. Sindromul unui popor abuzat, poate asta.\"
Precizez ca nu am nici un fel de legatura cu Elia Ghinescu, nu stie ca am scris aceste lucruri si nu m-a rugat sa scriu aceste lucruri. Am simtit insa ca asa se cuvine sa procedez. Si asta indiferent de ce represalii vor fi declansate impotriva mea din aceasta cauza. Sint convins ca \"prietenii mei\", ca de obicei, nu se vor dezminte.
Pe textul:
„Arhetipul încercării" de Corneliu Traian Atanasiu
cu siguranță mai este și \"poatele\" _nu mă cunoști_. Nu cred că locul acesta este sau a fost vreodată menit să fie grădiniță, casă de corecție sau penitenciar, asta ca să ne modeleze caracterul. Dar în același timp nu pretind că sînt un model de modestie. Dar e posibil și faptul ca tu să faci o confuzie, pe care mulți o fac, între o personalitate orgolioasă și o personalitate puternică. Eu nu am probleme să mă cobor la nivelul niciunui om și nici să mă urc la nivelul altuia. Nu spun că am fost toată viața așa. Dar acum sînt ok. În orice caz nu simt nevoia să strivesc pe cineva ca să mă pot remarca eu. Absolut niciodată. Nu înțeleg, și mi se pare relativ nepoliticos, de ce te legi de pseudonimul meu în felul acesta. Alții au altele, mai exotice, mai simple, mai bombastice. Poți verifica. Mă te că modul incisiv în care pui tu problema trădează un anumit gen de nesiguranța, sau ca să transliterez un cuvîn englezesc, un anumit gen de insecuritate. Despre biografia mea, pe care văd că ai verificat-o pot să îți spun că spunea adevărul. Cred că în marea schemă a universului nu reprezint mare lucru. Evident că multe din comentariile mele sînt proaste sau penibile. Tocmai de aceea am și comentat mai rar. Nu am darul acesta. Poate mă și plictisesc. Prefer să mă joc cu cuvintele și imaginile, să creez ceva nou. În ce o privește pe Silvia, deși am văzut că pînă și aici sub textul acesta nu s-a abținut să nu își dea arama pe față, bineînțeles că o las să se desfășoare, uite îi creez toate condițiile posibile, inclusiv plecarea mea. Nu că aș fi reprezentat eu mare piedică în calea ei; aparținem la orizonturi estetice și filozofice total incompatibile, dar sînt convins, așa cum spui, că timpul îmi va da dreptate. Nu știu dacă mă va prea mai interesa evoluția ei de acum încolo. Am, cu siguranță alte chestii mult mai importante de făcut. În ce privește șansele, habar n-am la ce te referi. Să te referi oare la faptul că mi s-a permis să îmi deschid cont pe acest site? Dacă despre asta este vorba, evident că sînt recunoscător. Dar nu știam că acest lucru se califică drept \"șansă\". Parcă sună prea bombastic. Au fost unele conflicte dar nici acolo nu cred că s-au acordat șanse. Am nădăjduit tot timpul că oamenii au fost corecți în judecata lor. În alte privințe însă nu știu la ce te referi. N-am fost niciodată editor, nici nu am urmărit și nici nu mi s-a propus. De fapt n-am prea cerut nimic pe acest site, nici un altfel de poziție. Așa că repet, nu știu la ce șanse te referi. Poate mă confunzi cu altcineva.
Pe textul:
„vine o vreme" de Virgil Titarenco
nu mi-am pierdut umorul
prin gaura ce pomenești
se vede bine tot poporul
și dacă stă cu gura-n sus
e pentru că se poate
ca fiecare să aștepte
semn din… eternitate
Pe textul:
„Sfârșitul lumii" de Ion Diviza
eu nu am nimic împotrivă să vă treziți. Dar o puteți face și în altă parte, dacă nu vă supărați. Tot acolo vă puteți descărca și dejecțiile cu cîinii vagabonzi. Cred că ați greșit adresa aici. Vă mulțumesc pentru înțelegere și bun simț. Dacă aveți...
Pe textul:
„vine o vreme" de Virgil Titarenco
Evident gestul față de acest text este o nimica toată, este o scamă. Dar în coajă de nucă, în embrion, ascunde aceeași paralizantă privire albă a celui care spune \"O fac pentru că pot să o fac.\" E fascinant! Oare cum arată pe dinăuntru sufletul unui astfel de om. Ce vînturi bat prin el. Am fost curios întotdeauna...
Pe textul:
„vine o vreme" de Virgil Titarenco
eu am nume de basarabean. Ba poate chiar mai rău. Tatăl meu era născut în Basarabia. Nu îmi e rușine de asta. Dar nu despre asta este vorba aici. Da, am făcut o exagerare, da, am făcut o generalizare. Dar am făcut-o pentru a sublinia o tendință, un dedesupt. Așa cum l-am văzut eu. Și sînt convins că l-au văzut și alții dar nu au poate liberatea sau curajul să o spună. Nu îi judec, pentru mulți locul acesta reprezintă o oază de lumină într-o mare de gri. Și îi înțeleg. Eu îmi pot permite luxul să privesc și din altă perspectivă. Să nu crezi însă că eu nu am gura amară. N-am vrut niciodată să se întîmple asta. Și aici îi răspund și lui DoDu, nu am căutat niciodată să ajung editor și nu am ținut niciodată să am siteul meu. Am vrut să fiu membrul unei comunități care promovează ceva. Dar acum nu mai promovează decît interese. Dacă am jignit pe cineva din Basarbia îmi cer iertare. Nu asta a fost intenția mea. Maneliști și mediocritate există pe ambele maluri ale Prutului. Problema era ca aici noi vroiam să oferim o altă alternativă. Dar dacă asta e elitism, atunci... elitism să fie. Cineva trebuie să poarte și \"stigma\" asta.
Pe textul:
„vine o vreme" de Virgil Titarenco
Pe textul:
„vine o vreme" de Virgil Titarenco
pe bune că vă credeam inteligent, chiar foarte inteligent. Iertați-mă dar sînt consternat. Nici nu știu ce să spun. Să nu știe Florin Hălălău ce înseamnă cuvîntul calomnie??? Cuvîntul calomnie înseamnă minciună domnule Hălălău.
CALOMNÍE, calomnii, s.f. Afirmație mincinoasă și tendențioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputația cuiva; defăimare, clevetire. – Din fr. calomnie, lat. calumnia.
Trimis de valeriu, 11/02/2003. Sursa: DEX \'98
V-aș fi îndatorat dacă mi-ați arăta ce afirmație mincinoasă am facut eu și vă promit că îmi cer scuzele de rigoare. Dar nu veniți, vă implor cu veniți cu acuzații din astea caraghioase că rîde lumea. Eu mă umflu \"mai ceva ca broasca din fabula lui La Fontaine\"??? Dumneavoastră chiar nu vă uitați în oglindă sau v-ați pierdut simțul realului? Citiți ce scrieți și tonul și amenințările și veți vedea o mostră de \"răutăți\". Eu nu scuip nimic domnule Hălălău, eu vă pun doar oglinda în față. Oare chiar nu vă dați seama?
Pe textul:
„vine o vreme" de Virgil Titarenco
că tot veni vorba de stilul meu. Da, cred că ai dreptate, nu cred că par intransigent, sînt intransigent. Dar asta nu înseamnă că nu sînt principial sau că resping dialogul. Dimpotrivă, cred că sînt un om care crede în principii dar și în dialog, și cred că în ciuda intransigenței mele sînt oricînd gata să recunosc unde am greșit și să continui dialogul și relația. Eu, dacă cred în ceva, cred în dictatura legilor, nu a omului. Și chiar și acolo, cred că legile sînt făcute pentru oameni și nu oamenii pentru legi. Deci, cam asta e despre mine și \"stilul meu dictatorial\". Despre al lui Herinean nu am auzit nici o vorbă timp de doi ani. Și pariez că nici acum nu voi auzi sau mi se va spune că nu e treba mea, în cel mai politicos și democratic mod posibil.
Pe textul:
„vine o vreme" de Virgil Titarenco
