Poezie
rupere de iarnă
în mii de așchii
1 min lectură·
Mediu
rîurile și-au părăsit valurile
rugăciunea mușcă din malurile lor dar
icoanele își părăsiră sfinții
implorînd întoarcerea luminii
ochii mi-au părăsit privirea
spînzurîndu-mă de ramurile strigătelor pînă cînd
cerbii și-au părăsit coarnele
iar sub ghețurile ruperii apelor
lehuzele își părăsiră pruncii
în aceeași văgăună în care
lacrimile își părăsiră sarea încet
desfăcîndu-se în mii de așchii
0133.865
0
